Un anumit grad de dependenta este natural si indispensabil in viata. Copilul este dependent de parintele lui pe care, cel putin in copilarie ii investeste cu putere, forta. si la maturitate un anumit grad de dependenta fata de persoanele importante pentru noi este benefic. Avem nevoie de altii, firesc, insa nu e nevoie sa ne lasam sufocati sau sa sufocam.
Daca suntem „condamnati” la o oarecare „dependenta”, atunci macar sa ne alegem o dependenta ecologica: dependenta de natura. - Cristiana Alexandra Levitchi
Ca sa crestem, ne trebuie vointa de a ne maturiza, rabdare si o oarecare vreme... caci crestem, fiecare, in timpul, in ritmul si in rostul lui... Iar pana reusim sa crestem suficient de mult, ramanem foarte strans legati de ceea ce si de cine depindem pentru a ne simti impliniti, completi, in siguranta...
Sa ne asumam si sa acceptam ca un adult-copil cu(minte), reala sau imaginara neputinta, cu toate consecintele care decurg din ea... pana in ziua cand ne vom da seama ca nu mai putem continua asa...si atunci ne vom schimba.
Depinde(m) doar de noi. Nu e asa?!? - Clara T