Angajata intr-un razboi pe care nu l-a dorit si nu l-a provocat, initial alaturi de Wehrmacht impotriva Armatei Rosii (22 iunie 1941 – 23 august 1944), apoi alaturi de Armata Rosie impotriva Wehrmacht-ului (23 august 1944 – 9 mai 1945), de fiecare data fara un tratat sau conventie militara care sa precizeze obligatiile si drepturile partenerilor, armata romana, insuficient dotata si pregatita pentru un razboi de miscare, a luptat impotriva unor adversari mult mai puternici si bine inzestrati timp de 1241de zile, de la Prut la Volga si inapoi pana in Podisul Boemiei, inregistrand victorii, dar si infrangeri (unele catastrofale). Pe arsita sau pe ger naprasnic, pe ploaie sau pe ninsoare, in teren ses sau pe crestele muntilor, militarii romani au dovedit in lupte rezistenta, eroism si spirit de sacrificiu, 92620 dintre ei pierzandu-si viata, 333966 fiind raniti si 367976 dati disparuti.
Fragment din volum:
„Dupa fortarea Nistrului, armatele 3 romana si 11 germana a actionat ofensiv pe directia generala Moghilev - Voznesensk - Berislav (pe Nipru) si la nord de marea Azov, Ofensiva s-a incadrat in conceptia generala a Inaltului comandament german, care viza initial infrangerea fortelor sovietice din compunerea Frontului de „Sud-Vest", comandat de generalul S.M. Budionii, printr-o manevra dublu invaluitoare executata cu Armata 17 germana, dinspre nord-vest, cu efortul la flancul stang, spre Niemirov, si cu armatele 11 germana si 3 romana, dinspre sud-vest, pe directia Moghilev — Gubnik, pe Bug. Retragerea fortelor sovietice spre Uman a determinat schimbarea misiunilor si directiilor de inaintare pentru cele doua armate, comandamentul german hotarand efectuarea unei manevre rapide spre sud-est in flancul stang al trupelor sovietice care rezistau la Odessa, in fata Armatei 4 romane.
Armata 11 germana a trecut la urmarirea inamicului cu Corpul 11 armata german (si cu Divizia 6 infanterie romana) si cu Corpul 30 armata (si cu Divizia 13 infanterie romana), Corpul 54 armata fortand Nistrul abia la 25 iulie 1941. In timp ce un detasament moto din Armata 11 a ajuns la Balta, fortele principale au continuat inaintarea spre sud-est, inamicul rezistand puternic in cazematele de la Rasov si la sud de localitate. Conform hotararii generalului Eugen von Schobert din 29 iulie 1941, Corpul 30 armata a primit misiunea sa faca siguranta flancului de nord al dispozitivului de atac si sa inainteze spre Ananiev, in situatia in care inamicul ar fi inceput retragerea. In acest timp, Corpul 11 armata trebuia sa infranga fortele sovietice la sud-vest de Bug.
In acest context, Armata 3 a constituit „aripa ocolitoare", asa cum aprecia generalul Petre Dumitrescu, a manevrei germane. Inceputa la 21 iulie 1941, ofensiva s-a caracterizat prin lupte frecvente cu ariergarzile inamicului. Pana la 25 iulie 1941 in linia intaia a atacat Corpul de cavalerie, dupa care, ca urmare a accentuarii rezistentelor inamice, s-a actionat cu Corpul de munte, pana la 29 iulie 1941, apoi din nou cu Corpul de cavalerie, considerat a fi mai mobil."