Romanul Blestemati poarta in sine imaginea unui Woodstock etern, cu celebritati de prima pagina batindu‑i drumurile (v‑ati putea intilni la un bulgare de popcorn caramelizat cu Frank Sinatra, John Lennon, Jackie Onassis sau chiar cu Norman Mailer), ingreunat totusi de birocratia infiora­toare a demonilor si de proiectiile nesfirsit de plicticoase ale clasicului film hollywoodian Pacientul englez. „Esti acolo, Satan ? Sint eu Madison”, striga fetita de treisprezece ani, cu mintea si limba ascutite ca briciul, care face raportul iadului de la fata locului. Expediata pe lumea cealalta de o supradoza de marijuana, Madison e nevoita sa‑si petreaca vesnicia in compania unei gasti mai pestrite decit pilulele ce asigura fericirea mamei sale multimiliardare. Impreuna cu o majoreta cu pantofi contrafacuti, cu un fotbalist, un tocilar si un punkist, Madison traverseaza Desertul de Matreata si Valea Scutecelor Folosite pentru ca, pina la urma, sa‑l infrunte pe Satan in propria fortareata draceasca.

 

„Blestemati isi poarta fara ascunzisuri marca lasata de Palahniuk: o satira nedusa la biserica, inteligenta si nu lipsita de rautate; ce sa mai vorbim de peisajele iadului, pe care le pune-n scena?” (Pittsburgh Tribune Review)

 

„Romanul lui Chuck Palahniuk este pe atit de viu pe cit poate fi o carte despre cei trecuti dincolo: o enciclopedie despre lucrurile pe care sintem ispititi tot timpul sa le facem, dar despre care nu vorbim niciodata.” (The New York Times)

 

„Veti recunoaste in Blestemati citeva locuri comune romanului Fight Club: alienarea virstei tinere, violenta, umorul frust, fundalul apocaliptic, scenele patetice scoase parca din cutie. Pina si Madison Spencer, personajul principal al Blestematilor, are ceva din Tyler Durden.” (Minneapolis Star-Tribune)