In primul roman semnat de Andrei Makine cu pseudonimul Gabriel Osmonde apare o tema care revine obsesiv in cartile sale ulterioare, ceva ce societatea occidentala ascunde si intr‑un fel aseptizeaza: trupul femeii extreme, trupul pe care Laura B. incearca sa nu si‑l vada, mai ales in oglinzile care simbolizeaza privirea celorlalti. Si mai apare si ninsoarea – o alta imagine recurenta in proza lui Osmonde – care aici declanseaza jocurile memoriei: amintirea unei vieti care a trecut ca un fulger, a unei casatorii esuate, a unei maternitati dificile. Laura B., o femeie foarte inteligenta, de varsta mijlocie, cu o existenta burgheza de care fiicei ei ii e rusine, se intreaba daca viata aceasta, care seamana cu aceea a unui peste intr‑un acvariu, mai merita traita. Ceea ce descopera ea treptat este ca, in aceasta toamna indiana a vietii ei, mai sunt posibile iubirea, senzualitatea dezlantuita si pasiunea extrema.

In 2011, Andrei Makine dezvaluia ca el se ascunde in spatele pseudonimului Gabriel Osmonde. Sub aceasta semnatura aparusera patru romane: Calatoria unei femei care nu se mai temea de imbatranire (2001), Cele 20000 de femei din viata unui barbat (2004), Lucrarea iubirii (2006) si Alternastere (2011, in curs de traducere la Univers), care starnisera interesul criticilor literari atat prin curajul si subversivitatea scriiturii, cat si prin misterul identitatii autorului. Castigator al Premiului Goncourt pentru romanul sau din 1995 Testamentul francez (tradus la Univers in 1997), scriitorul de origine rusa se bucura de un mare succes de public si de critica pentru cartile aparute sub numele sau. si totusi, in acel interviu, el marturisea: „Makine nu este numele meu adevarat. Osmonde este mai adanc ancorat in mine decat Makine“.