Despre credinta si indoiala - Antonie

Poate părea stranie o astfel de afirmaţie auzită din gura unui cre­dincios, care cu inspiraţie şi încredere apără dreptul fiecăruia la îndoială. De fapt, aceasta este doar o altă expresie a cunoscutei idei ce spune că omul trebuie să fie sincer pînă la capăt, să fie sincer în mod necondiţionat, să fie mereu gata să-şi pună la îndoială propria existenţă şi propriile convingeri. Acestea sînt cu putinţă atunci cînd credem că există ceva de nezdruncinat care alcătuieşte obiectul căutărilor noastre. Omul se teme de îndoială doar atunci cînd i se pare că, dacă se clatină viziunea sa despre lume, atunci se clatină şi întreaga realitate, se clatină totul şi el nu mai are pe ce-şi sprijini piciorul. Trebuie să avem onestitatea şi cutezanţa de a pune mereu totul sub semnul întrebării, toate punctele noastre de vedere, tot ceea ce am descoperit în viaţă, în numele căutării a ceea ce există cu adevărat, şi nu al aflării liniştii şi certitudinii. (ANTONIE BLOOM, mitropolitul Surojului)

Fii primul care adauga un comentariu ...