„Biblioteca pentru toti copiii“ cuprinde cartile de neuitat ale copilariei, capodopere ale literaturii universale, fara de care biblioteca unui copil nu poate fi completa. Colectia reprezinta un instrument de lucru esential pentru elevii de gimnaziu, punand scriitorii si operele prevazute in programa scolara de limba si literatura romana alaturi de romanele indragite de generatii intregi de copii.

 

    “O lume noua! O lume pe care n-o cunosteam inca, pe care o vad pentru intaia oara, nu cu ochii mei liberi, ci printr-un ochean de panorama. Vad lucruri frumoase si lucruri oribile. Ma intreb insa, daca ce vad este adevarat. Nu cumva lumea asta nu este decat o simpla senzatie a mea? Mi-e teama ca ea nu exista decat in emotia exageratelor mele impresii de provincial venit pentru prima data la Bucuresti. Pe zi ce trece, caut sa ma acomodez tot mai mult cu lucrurile din jurul meu, cu oamenii de pe aici si cu obiceiurile lor, de care sunt cu totul strain. Toate sunt noi. Notiunea exacta a cuvantului „noutate" abia acum o capat si eu. Noutatea lor ma umileste parca. Incep sa ma depreciez eu singur. Noutatea din jurul meu imi scoate in evidenta toate potecile vechi, cu care familia si profesorii de la liceu imi carpisera personalitatea fiintei mele. La Pitesti ma socoteam superior tuturor colegilor, chiar si lui Mihaita. Aici insa, ma simt mic, mic de tot, asa de mic, ca eu insumi am nevoie de un microscop ca sa pot vedea exact ce sunt. Sa stie mama unde m-a dus, si-ar smulge parul din cap. Sacrificiul ei ar fi inutil. La fel au facut si femeile din Cartagina. Si-au taiat parul ca sa faca arcuri de lupta contra romanilor. Victoria insa a ramas de partea celor porniti sa cucereasca lumea toata cu pretul propriei lor infrangeri. Cei care-si aparau numai vechimea cetatii si averile ei putrede au fost invinsi definitiv si pentru totdeauna de catre cei carora li se parea ca n-au destul.

    Simt nevoia sa ma revars si eu ca un fluviu pe toata intinderea ambelor mele maluri, pana unde se poate vedea cu ochii. Imi dau seama insa, ca n-am apa suficienta in albie. Deocamdata nu sunt abia decat un fluviu la izvorul lui. Nu stiu cat va mai trebui sa merg pana sa ma arunc si eu in mare. Dar ce trebuie sa fie marea, cand celelalte fluvii din jurul meu sunt asa de mari, ca ma inspaimanta..."