A abrevia evenimentele petrecute in Romania, in 1989, cu titulatura “revolutie” inseamna a simplifica riscant istoria. Veteranul specialist in studiul loviturilor de stat, Alex Mihai Stoenescu, propune o terminologie mai complexa in investigatia sa istorica, terminologie ce respecta caracterul secvential al evenimentelor.

Volumul de fata consemneaza cronologic actiunile din iarna lui 1989 (pe zile si ore),iar prezentarile sunt sustinute de o multime de marturii si stenograme si interpretate pe baza acestor dovezi istorice.

Perspectiva lui Stoenescu surprinde caracterul compozit al rasturnarii ordinii ceausiste: o tentativa de revolta (la Iasi) a fost urmata de o revolta populara (la Timisoara) care a escaladat spre un protest anticeausist, respectiv anticomunist (la Timisoara si la Bucuresti) si a avut drept urmare o lovitura de stat militara. Elementele care fac tranzitia de la o stare de fapt la alta pot fi identificate cu aproxiamtie, asa cum demonstreaza Stoenescu, in forma unor decizii (ex: anularea ordinului de foc dat de Ceausescu) sau documente (ex: Proclamatia de la Timisoara), aspecte care s-au dovedit a fi critice pentru sustinerea si amplificarea protestului.

Cel mai intrigant element pe care Stoenescu il subliniaza, la 20 de ani de la caderea comunismului, se refera la implicarea “agenturilor straine” in amorsarea manifestatiilor la scara larga in Romania: URSS, Franta, SUA, Ungaria au fost actori din umbra pe plan consultativ sau actional si au contribuit din plin la regizarea caderii ultimului tiran balcanic. Dovezile pe care Alex Mihai Stoenescu le aduce in prezentul volum pentru a sustine o asemenea interpretare precum si interviul cu generalul Stanculescu (publicat tot la Editura Rao, cu titlul “In sfarsit, Adevarul”) ofera garantii de valabilitate unei ipoteze ratacite de doua decenii in sfera speculatiilor conspirationiste.


“19 decembrie 1989- Munchen – Diversiunea de la Europa libera

Incepand din acea noapte, Europa libera a inceput sa difuzeze o banda despre care se afirma ca e inregistrata clandestin la Timisoara. Socul acelei presupuse inregistrari era dat de zgomotul unor salve de tun trase in manifestanti si de strigatele isterice ale unei femei.<…> explicatia jurnalistului Emil Hurezeanu: “in realitate am primit aceasta banda printr-o agentie de informatii, din partea unui domn din Linz”<…>. Americanii au mers pe firul apei in ianuarie 1990 si au constatat ca aceasta persoana asa cum a existat in decembrie 1989 nu mai exista in ianuarie 1990.”

(“Cronologia evenimentelor din decembrie 1989”)

---

Cantitatea prea mare de legenda, de diversiune voita sau involuntara, diluarea metodica sau intamplatoare a surselor, probelor si marturiilor, confruntarea politica la zi intre participantii si mostenitorii Revolutiei, disparitia unor acte oficiale, toate reprezinta tot atatea provocari pentru cel care doreste sa ajunga la o reconstituire cat mai fidela a faptelor. Pe de alta parte, exista si o anumita urgenta temporala in privinta acuratetei informatiei, a prospetimii marturiilor si chiar a prezentei martorilor, fie in calitate de autori ai marturiilor credibile, fie ca surse de verificare a informatiei documentare. Istoriografia romana are nevoie de o deschidere in privinta perioadei denumita conventional Istoria recenta, inclusiv pentru a lasa o prima schita a epocii. O cronologie restransa si un set de documente fundamentale pentru intelegerea evenimentelor din decembrie 1989 reprezinta un instrument simplu si usor accesibil pentru a ajunge la imaginea istorica a acestora. ALEX MIHAI STOENESCU