Imbracand forma unei istorii personale, povestea imparatului Hadrian este o rafinata meditatie despre moarte, dualitatea corp–spirit, dragoste, sacralitate si timp. Unul dintre cele mai valoroase romane ale secolului XX, Memoriile lui Hadrian poarta marca inconfundabila a scriiturii lui Marguerite Yourcenar, prima femeie primita in Academia Franceza.

Conceput sub forma unei scrisori testamentare adresate de imparatul Hadrian succesorului sau, Marcus Aurelius, romanul lui Marguerite Yourcenar este unul de o extraordinara adancime psihologica. Cronica vietii lui Hadrian, scrisa de el insusi, ofera prilejul pentru o reconstituire exemplara a celui de-al doilea secol al erei noastre, autorul fictiv glosand asupra fiecarui eveniment si subliniindu-i anvergura in contextul epocii. Romanul este, in acelasi timp, o importanta meditatie asupra istoriei, un studiu asupra vietii politice si a relatiilor complicate ale lui Hadrian cu multi dintre contemporanii sai, uneori prieteni, alteori dusmani. Existenta tumultuoasa a imparatului, cu momentele de triumf si infrangerile sale, devine astfel pretextul pentru a vorbi despre o lume ravasita de razboi si despre cum se poate pastra integritatea spiritului de-a lungul vietii.