“Nu frazele moralizatoare, nici povetele pline de sens (rationale) sunt cele ce au efect sensul aratat) asupra copilului, ci tot ce savarsesc sub privirea sa adultii in mediul sau inconjurator. Povetele nu actioneaza formator asupra trupului fizic, ci asupra trupului eteric, ori acesta din urma este, pana la sapte ani, inconjurat de un invelis protector eteric matern, la fel cum trupul fizic este inconjurat pana la nasterea fizica de un invelis matern. Ceea ce inainte de sapte ani trebuie sa se dezvolte in acest trup eteric drept reprezentari, obisnuinte, memorie s.a.m.d. va trebui sa se petreaca ,,de la sine", in acelasi fel in care se dezvolta ochii si urechile inlauntrul trupului matern, fara influenta lumii exterioare... Fara indoiala ca este corect ceea ce se poate citi intr-o lucrare pedagogica exceptionala a lui Jean Paul, Levana sau stiinta educatiei, si anume ca un calator prin lume invata mai multe de la doica sa in primii ani de viata, decat din toate calatoriile sale la un loc. Dar copilul tocmai ca nu din sfaturi invata, ci prin imitatie. Iar organele sale fizice isi creeaza formele prin influenta mediului fizic inconjurator. Un vaz sanatos se va educa prin realizarea in ambientul copilului a unor raporturi corecte de culoare si lumina, iar premisele fizice pentru simtul moral sanatos se vor forma in creier si in circuitul sanguin, atunci cand copilul va vedea manifestari morale in jurul sau. Daca inainte de varsta de sapte ani copilul vede in ambianta sa numai actiuni gresite, creierul sau va adopta astfel de forme care il vor face si pe el apt numai pentru greseli, mai tarziu in viata.

    Asa cum muschii de la mana se intaresc si capata forta daca efectueaza o munca pe masura lor, tot astfel, creierul si alte organe ale trupului omenesc fizic vor fi dirijate pe cai corecte daca receptioneaza impresii juste din ambianta lor.”