Erotikon Bizantin

"Avand in vedere observatia banala ca istoria bizantina a fost facuta cu precadere de barbati - asa cum si reflectia teologica este tot opera lor -, este cazul sa ne intrebam cum a fost perceputa si pozitionata cultural femeia. Pe urmele acestei intrebari, Beck dezvolta un discurs diversificat, erudit, bazat pe o lectura vasta a izvoarelor, pe care nu de putine ori le citeaza din memorie. In "Erotikonul bizantin", femininul este observat in imensul lui areal semantic (de la prostituata la sfanta). El este punctul de tematizare si articulare a discursului despre erotica in totalitatea ei: fara mulier fascinans si fara barbatul care traieste si se lasa rapit de feminitate (sau distrus de ea), eroticul nu exista. Beck se fereste de cliseul asocierii placative si precipitate a femeii direct cu sexualul. [...] De aceea, privirea lui Beck se apleaca asupra receptarii femeii in societatea, politica, teologia sau literatura Bizantului. Evident ca aspecte ale acestei receptari sunt determinate de sexualitate, dar aceasta nu este in ochii lui Beck un argument suficient pentru a destrama si ignora misterul cultural si social FEMEIE, reducandu-l la finalitati si sensuri comune." (Mihai-D.) Grigore Fragment din volum:

“Eroticul se poate lipsi de mit. Iar in societatea bizantina el este prezent, ca intotdeauna, decuplat de mit — e o realitate, chiar daca acest tip de erotic ingreuneaza analiza sistematica. Culegerile de legi din epoca bizantina mijlocie preiau pedepsele lui Iustinian, pe care pe alocuri le inaspresc. De acum, si adulterul va fi un delict penal. Ca sa nu mai vorbim de contactul sexual impotriva firii, de fortarea la prostituare etc. Toate acestea, insa, nu ne dezvaluie prea multe, caci o carte de legi are ca scop doar enumerarea pe cat posibil exhaustiva a delictelor posibile, fara a ne informa si despre frecventa cu care au fost savarsite. Printre altele, observam unele ameliorari in dreptul canonic. In timp ce Vasile stipula pentru relatiile homosexuale cincisprezece ani de pocainta, cel putin la Teodor Studitul (inceputul secolului al IX-lea) pedeapsa a fost redusa la doi ani. Sa avem oare de-a face cu o pozitie mai toleranta a Bisericii fata de homosexualitate? Catusi de putin. Aici este vorba doar de un izvor contemporan din care reiese ca pedepsele bisericesti exagerat de lungi nu mai erau apreciate. Exista teama de a nu provoca indiferenta si impietrire a inimii.

In privinta prostituatelor, ni se pastreaza o relatare care ne aminteste de imparateasa Teodora; numai metodele se schimba. Conform lui Mihail Psellos, pe vremea lui existau in Constantinopol la fel de multe cocote ca si pe timpul lui Iustinian. Imparatul Mihail IV nici macar nu s-a obosit a le intoarce nici „cu vorba buna", nici — spre deosebire de Teodora - prin folosirea fortei. El a construit o manastire mare, chivernisita din belsug, in care le-a adunat pe „fetele" ce voiau sa se lepede de meseria rusinoasa, devenind monahii. Acestora nu le lipsea nimic, de aceea nu putine au dat curs invitatiei. Nu avem insa cunostinta despre supravietuirea asezamantului, iar, dupa toate probabilitatile, cu vremea a scazut si numarul locatarelor."

Citeste mai mult

-20%

PRP: 35.55 Lei