Munca nedeclarata are implicatii negative care afecteaza obiectivele macroeconomice, dar si calitatea si productivitatea muncii si coeziunea sociala. Din perspectiva macroeconomica, munca nedeclarata conduce la scaderea veniturilor fiscale (impozitul pe venit si TVA) si subminarea finantarii sistemelor de asigurari sociale. Din perspectiva microeconomica, munca nedeclarata tinde sa denatureze concurenta loiala intre firme (se restrictioneaza crearea locurilor de munca acoperite de protectia sociala), provoaca ineficiente productive (intreprinderile informale evita accesarea unor servicii si input-uri formale - cum ar fi accesarea unui credit - si stagneaza din evolutie).
    Transformarea muncii nedeclarate in munca formala este un aspect important pentru politica de ocupare actuala a Comisiei Europene si reprezinta un pas important in crearea de locuri de munca si indeplinirea obiectivelor de ocupare prevazute in Strategia Europa 2020.
    Prin intermediul acestui studiu ne propunem sa realizam o prezentare a dimensiunii muncii nedeclarate, atat pe plan national cat si international, precum si a metodelor de masurare a dimensiunii fenomenului. Aspectele prezentate in cuprinsul acestui volum vor viza atat aspecte macroeconomice, cat si rezultate la nivel microeconomic. De asemenea, informatiile si analizele intreprinse nu se limiteaza la spatiul national, ci fac referire si la tarile Uniunii Europene.
    Lucrarea este divizata in patru capitole, avand o structura bine definita. In capitolul 1, intitulat „Munca nedeclarata — concept, metode de masurare, dimensiune" sunt prezentate variate aspecte legate de fenomenul muncii nedeclarate pe plan international si national, precum si metodele de masurare a dimensiunii muncii nedeclarate.

Fragment:

" Ocuparea informala este una dintre caracteristicile pietei fortei de munca din Romania si o preocupare principala a decidentilor politici. Este o problema persistenta, fiind intalnita pe scara larga chiar si in perioada de crestere economica.
    Criza economica si-a pus amprenta asupra Romaniei incepand Cu jumatatea anului 2008 si, ca efect, economia ascunsa, evaziunea fiscala si munca nedeclarata au devenit tot mai frecvente. Sectorul privat s-a confruntat cu restrangerea activitatii si a recurs la disponibilizari. In sectorul bugetar, masurile de austeritate au fost menite sa reduca semnificativ castigurile personalului, influentand sectorul privat sa intreprinda actiuni similare. Diminuarea puterii de eumparare a determinat oamenii sa cumpere produse si servicii mai ieftine, adesea procurate de pe piata informala in care taxele nu sunt platite. Ca o consecinta directa, economia informala a luat amploare, cu efecte negative imediate asupra veniturilor incasate la bugetul de stat, facand mult mai dificila implementarea de politici de redresarc economica (Vasile si Pisica, 2011).
    In Romania, datele prezentate in rapoartele anuale emise Inspectoratul Muncii si Consiliul Fiscal, precum si datele obtimm prin anchete evidentiaza un nivel foarte ridicat al muncii nedechum, Daca in anul 1996 erau aproximativ 293.000 de angajati in economia, informala, reprezentand 4,4% din totalul angajatilor din situatia s-a inrautatit semnificativ, astfel ca, in anul 2012, 1,44 milioane de oameni lucrau in economia informala, echivalentul a 23% din totalul angajatilor din economie (Consiliul Fiscal, 2013).
    De la infiintare si pana in prezent, prin controalele efectuate de catre Inspectia Muncii din Romania in domeniul relatiilor de munca, a fost gasit un numar mare de angajatori care au folosit munca nedeclarata si un numar mare de persoane identificate ca lucreaza fara forme legale. De exemplu, in perioada ianuarie-septembrie 2013 au fost identificati 4.417 angajatori si 12.264 persoane in zona muncii nedeclarate (Comaniciu, 2014).
    Potrivit unor estimari, in cazul in care toti angajatii din economia informala ar trece in economia formala, rata ocuparii fortei de munca ar creste cu 45%. Astfel, s-ar asigura realizarea tintei pentru ocuparea fortei de munca asumata de Romania in cadrul Strategiei europene 2020 (Voinea si Albu, 2011). "