Cea mai surprinzatoare si originala piesa literara siriaca este un roman. Printr-o ciudata intamplare sau poate in virtutea unei profunde legaturi literare, acest roman contine in sanul sau un poem independent care, el insusi, este cea mai frumoasa productie nu doar a literaturii siriace, ci a intregii activitati literare a Bisericii timpurii. Romanul despre care vorbesc este Faptele lui Toma, apostolul Indiei, iar poemul este cunoscut de catre savantii moderni drept Imnul perlei.

Scrierea numita Faptele apostolului Toma, intr-o forma sau alta, a fost cunoscuta de catre hagiografi si ecleziologi cu mult timp inainte. Valoarea reala a Faptelor apostolului Toma pentru cel ce se ocupa de crestinismul rasaritean nu sta in actiunile propriu-zise ale apostolului, ci in rugaciunile si predicile lui, precum si in doctrina pe care el o propovaduieste. Acestea nu sunt simple ornamente literare, ci esenta insasi a cartii. Autorul vrea sa ne indreptam atentia mai ales spre evanghelia fecioriei si saraciei pe care el o predica si spre efectul pe care aceasta il are asupra sufletului. Cat despre marea seriozitate a scrierii nu incape nici o indoiala: nici un autor crestin timpuriu, ortodox sau heterodox, nu ar fi citat Rugaciunea Domneasca in intregime doar ca ornament.

Imul Perlei, care e cuprins in Fapte, "e un vechi imn gnostic despre suflet, care este trimis din salasul sau ceresc pe pamant, iar acolo isi uita atat originea, cat si misiunea pana cand este trezit de o revelatie din inalt; dupa care, el isi indeplineste sarcina ce i-a fost incredintata si se intoarce in taramurile superioare, unde este reunit cu vesmantul ceresc, echivalentul sau ideal, si se alatura Puterilor ceresti cele mai inalte".