Generatia ʼ27 intre Holocaust si Gulag. Mircea Eliade si Klaus Mann despre generatia tinara

„Ca sa pot intelege textele lui Eliade, Cioran, Eugen Ionescu, Noica, Sebastian, Miron Radu Paraschivescu, Belu Zilber si ceilalti, ca sa pot deci intelege ce si cum cu generatia ’27, a trebuit sa invat cit am putut eu de bine istoria Romaniei, ba chiar a Europei. Incet, incet, am inteles ca generatia ’27 a fost nu un fenomen original al Romaniei, ci un fenomen care face parte dintr-unul european, din ceea ce Klaus Mann a numit generatia sa tinara si europeana. Si, tot asa, am inteles ca timpul (perioada dintre cele doua razboaie mondiale), locul (Romania, tara abia formata ca «Romania Mare», asezata la periferia estica a Europei) si formula noastra culturala (Romania a fost si mai este inca o tara imitatoare, care, in perioada interbelica, a preluat sirguincios noutatile din Europa, iar noutatea acelor ani a fost atitudinea revolutionara, antidemocrata si prototalitara) si-au pus pecetea asupra tuturor faptelor savirsite de acesti straluciti membri ai generatiei ’27. Despre aceste lucruri si despre altele, conexe, studiate de mine, am scris in paginile de fata. Atita cit am putut eu de bine.” (Marta Petreu)
 
Din cuprins:
Generatia ’27 si elita ei criterionista • Optiunile politice ale membrilor generatiei ’27 • Trei pledoarii antitotalitare • De ce mai multi la dreapta decit la stinga? • Convertirea politica a lui Eliade. Studiu de caz • Despre culpa, adica despre tinerii ideologi si despre victime
Fragment din carte:

"Existenta, in cadrul generatiei '27, atit a extremei drepte legionare, cit si a extremei stingi comuniste - ca sa folosesc chiar formulele din epoca - a ramas multa vreme un fenomen necomentat, deoarece ascuns. Cauza acestei ocultari trebuie cautata, in primul rind, in regimul comunist, care a blocat cercetarea de tip istoric si ideologic; pendularea intre comunism si legionarism si viceversa a fost si este o problema atit de scandaloasa, incit orice discutie pe aceasta tema a fost imposibila in timpul vechiului regim. In plus, valoarea orbitoare a tinerilor care au aderat la legionari i-a scos din discutie, pentru multa vreme, pe aceia care au aderat la comunisti si care, valoric vorbind, sint mai stersi.
Toate acestea au facut ca generatia '27 sa fie socotita, multa vreme, o generatie de extrema dreapta, ceea ce este fals din punct de vedere istoric.
Optiunea unora dintre acesti tineri pentru extrema dreapta nu poate anula faptul ca a existat o optiune pentru extrema stinga comunista. Asa ca putem sa spunem ca generatia '27 a fost „bolnava", dar nu de legionarism, ci de extremism. Sau, ceea ce este acelasi lucru, de revolutionarism.
In plus, faptul ca cea mai mare parte a generatiei a migrat la extremele politice nu-l poate anula pe acela ca au existat cei care, dimpotriva, au privit legionarismul si comunismul cu egala suspiciune si rezerva. Eugen Ionescu si Bucur Tincu, de pilda, Alexandru Vianu, Petru Comarnescu, Ion Vlasiu si altii au ramas democrati, privind cu spaima si cu oroare inspre amindoua extremele din Europa si din Romania."