Volumul, care cuprinde mai mult de 100 de curente, peste 200 de autori si propuneri de lectura consacrate textelor fundamentale, se doreste a fi o lucrare didactica, clara si concisa, pentru a face accesibile publicului larg marile dezbateri care au animat cultura occidentala, fara insa a le distorsiona sensul. Cartea se vrea de asemenea o incitare, o invitatie la reflectie, subliniind multitudinea problematicilor din toate genurile care anima viata intelectuala mondiala, pornind de la presocratici si ajungand pana in zilele noastre. Acest valoros ghid de cultura generala demonstreaza ca istoria ideilor se intrepatrunde cu cea a societatilor si a valorilor care au stat la baza acestor societati. El ajuta la clarificarea unor intrebari fundamentale pe care si le pune orice fiinta umana din vremurile noastre: "ce?", "cum?", "de ce?", "pentru ce?".
Fragment din capitolul 4 al Ghidului de cultura generala. O istorie a gandirii universale din Antichitate pana in zilele noastre-”Pascal, Cugetari, 1670 „

"   Arta de a placea
    Pascal devanseaza cercetarile contemporane asupra comunicarii. Urmand exemplul retorilor greci, este convins ca modul de a expune o teza este la fel de important ca teza insasi, atunci cand vrei sa convingi pe cineva. El apara trei principii.
    Sa faci din destinatar un complice. Destinatarul, a priori, nu impartaseste ideile autorului. Acesta din urma trebuie sa faca tot posibilul pentru a nu-l soca si a-l transforma intr-un adversar. Dimpotriva, trebuie sa-l respecte, invitandu-l sa impartaseasca reflectia propusa, de unde nenumaratele interpelari ale cititorului, care caracterizeaza scrisul lui Pascal. Aceasta tine de o strategie argumentativa atent gandita, care consta in a-l invita pe cititor sa elaboreze el insusi teza sustinuta de autor, dupa legea umana: „Te convingi mai bine, in general, prin rationamentele pe care le-ai gasit tu insuti".
    Sa ramai natural. Acest principiu clasic este pus tot in slujba strategiei argumentative. Sa fii natural inseamna, pe de o parte, sa eviti pedanteria, etalarea cunostintelor, pentru a nu starni antipatia destinatarului, care nu poate accepta imaginea de ignorant pe care i-o transmite autorul; pe de alta parte, sa eviti limbajul pretios, efectele stilistice abundente si impresionante, care-l discrediteaza pe vorbitor, pentru ca dau impresia de nesinceritate datorita excesului lui.
    Sa cizelezi forma. Alt principiu clasic, conform caruia gandirea trebuie sa fie clar exprimata. Dar aceasta claritate nu exclude arta formularii concise, frapante, care stimuleaza imaginarul si se intipareste usor in memorie. In plus, se argumenteaza folosind cuvinte: cuvantul trebuie sa fie nu numai drept, se intampla adeseori ca perifraza sa fie mai eficienta decat acesta; este indicat si sa fie plasat acolo unde va avea cel mai mare impact, trebuie deci „sa stii sa asezi mingea", potrivit unei metafore imprumutate din tenis. "

Din cuprins: Gandirea greco-latina ( Presocraticii; Gandirea clasica greaca; Postsocraticii; Filosofia politica in Roma antica); Crestinismul si istoria ideilor in Evul Mediu; Secolul al XVI-lea ( Umanismul Renasterii; Umanismul lui Rabelais) ; Secolul al XVII-lea( Clasicismul; Decrates si cartezianismul; Pascal,Cugetari, 1670);Secolul al XVIII-lea ( Filosofia Iluminismului; Rousseau, Contractul social, 1762; Kant);  Secolul al XIX-lea ( Hegel si hegelianismul; Marx si marxismul; Socialismele utopice; Nietzsche;Evolutionismul); Secolul al XX-lea ( Freud si freudismul; Suprararealismul; Sartre si existentialismul; Camus); Modernitate, irational si contestarea societatii; "Noua filosofie"; Constiinta ecologica.