Fragment din cartea "Impotriva Zeilor" de Peter L. Bernstein:

"Gauss nu era interesat de gestionarea propriu-zisa a riscului. Era insa atras de notiunile teoretice implicate in cercetarea teoriei probabilitatilor, de numerele mari si de esantionare, care fusesera introduse de Jakob Bernoulli si pe care de Moivre si Bayes le-au dus mai departe. In ciuda lipsei sale de interes fata de acest domeniu, descoperirile lui stau la baza tehnicilor moderne de controlare a riscului.
Primele incercari ale sale in teoria probabilitatilor au aparut intr-o carte despre miscarea corpurilor, numita Theoria Motus (Teoria miscarii), publicata in 1809. In paginile acestei carti Gauss explica modul in care se poate estima o orbita pe baza traiectoriei identificate cel mai adesea in urma aparitiilor independente. Atunci cand Theoria Motus i-a atras atentia lui Laplace in 1810, acesta a primit-o cu entuziasm, apucandu-se sa clarifice majoritatea notiunilor lipsite de precizie pe care Gauss nu reusise sa le elucideze.
Contributia cea mai valoroasa a lui Gauss a fost rezultatul cercetarilor sale in geodezie, o stiinta lipsita de orice legatura cu domeniu I probabilitatilor si in care geometria suprafetei terestre este folosita pentru a corecta masuratorile geografice. Cum Pamantul este rotund, distanta dintre doua puncte pe suprafata difera de aceeasi distanta parcursa de o pasare in zbor. Variatia aceasta nu are o valoare deosebita pentru o distanta de cativa kilometri, insa este semnificativa in cazul unui interval mai mare de zece kilometri.
Gauss a fost invitat sa efectueze niste masuratori geodezice in Bavaria in 1816, rezultatele sale urmand sa se alature celor realizate deja de catre altii pentru Danemarca si nordul Germaniei. Misiunea aceasta nu a fost probabil pe gustul unui academician retrograd precum Gauss. A fost nevoit sa se deplaseze pe terenuri accidentate si sa comunice cu functionari publici si cu altii pe care ii considera inferiori din punct de vedere intelectual - inclusiv alti colegi de breasla. In cele din urma cercetarile s-au intins pana in 1848, iar rezultatele publicate ulterior au umplut paginile a saisprezece volume.
Din cauza imposibilitatii de a masura fiecare centimetru patrat al suprafetei Pamantului, geodezia consta in efectuarea unor estimari pe baza unor distante de referinta din zona supusa analizei. In timp ce analiza distributia acestor estimari, Gauss a descoperit ca ele erau destul de diferite, insa, pe masura ce numarul lor crestea, valorile estimate pareau sa se grupeze in jurul unui punct central. Acel punct era media - sau valoarea de mijloc, in limbajul statistic - tuturor observatiilor; la randul lor, observatiile se distribuiau simetric de o parte si de cealalta a mediei. Cu cat Gauss facea mai multe observatii, cu atat ii devenea mai clara imaginea care incepea sa semene tot mai mult cu clopotul conceput de Abraham de Moivre cu 83 de mai inainte.
Legatura dintre risc si masurarea curburii suprafetei Pamantului este mai stransa decat pare."