Marin Sorescu (n. 19 februarie 1936, Bulzesti, judetul Dolj - d. 8 decembrie 1996, Bucuresti) este considerat unul dintre cei mai mari scriitori romani contemporani. Sorescu (poet, dramaturg, prozator, eseist si traducator) a fost cunoscut in timpul vietii pe aproape toate continentele planetei. Operele lui au fost traduse in mai mult de 20 de tari, totalizand peste 60 de carti aparute in strainatate. S-a facut remarcat si prin preocuparea pentru pictura, deschizand numeroase expozitii in tara si in strainatate. Fara a se inscrie intr-un partid politic dupa Revolutia romana din 1989, a ocupat functia de Ministru al Culturii in cadrul cabinetului Nicolae Vacaroiu (25 nov. 1993 - 5 mai 1995).
Desi ramasa in umbra capodoperelor lirice si dramatice, proza soresciana este una dintre cele mai viguroase din literatura romana. Viziunea vizuinii si, mai ales, Trei dinti din fata (volum deja reeditat de Jurnalul National) sunt doua din romanele sale cele mai reprezentative.
„La Lilieci este, de fapt, numele cimitirului satesc al Bulzestilor: o lume, asadar, inmormantata, dar cu care inca se mai comunica, evocata prin ritualuri de pomenire ce se desfasoara in chiar acest spatiu si mai ales reinviata in cuvant din memoria localnicilor, din traditiile si din folclorul lor. Fata de poezia scrisa pana atunci de Marin Sorescu, La Lilieci se deosebeste intr-o foarte mare masura. Acel joc, manierist ca tipologie, al ideilor cu fantezia a disparut, dezvoltarile „baroce“ ale imaginilor ingenioase nu se mai regasesc aici, iar confesiunea directa e, de asemenea, ca si absenta si nu e asumata „liric“… Alte „medieri“ si-au facut, in schimb, aparitia si au o functie determinanta: naratiunea, dialogul, descrierea „realista“ de decoruri naturale si gospodaresti, de secvente de viata „normala“, cu elemente cand mai banale, cand mai insolite, conducand spre o viziune dramatica, teatrala a lumii.” - Ion Pop.