„Multa lume considera viata o lupta, dar ea nu este o lupta, ci un joc. Insa unul care nu poate fi jucat cu succes fara cunoasterea legii spirituale.
[...] Pentru a juca cu succes jocul vietii, trebuie sa ne antrenam facultatea de a ne imagina.
Un om cu aceasta abilitate, antrenat sa isi imagineze doar binele, va atrage in viata sa «toate dreptele dorinte ale inimii» — sanatate, bogatie, iubire, prieteni, expresia perfecta a sinelui, idealurile cele mai inalte.”
Florence Scovel Shinn

Florence Scovel Shinn, pe care multi o includ in galeria scriitorilor din care fac parte James Allen, Wallace D. Wattles si Napoleon Hill, a fost o sustinatoare de marca a puterii gandurilor, pledand pentru teoria conform careia viata e un joc si, pentru a-l juca bine, trebuie sa intelegi legile universale care il guverneaza.
Este considerata unul dintre cei mai populari profesori de teoria succesului din secolul XX.


Fragment:

" De exemplu, doi barbati, elevi de-ai mei, avusesera mare succes în afaceri timp de cateva luni, cand, brusc, totul s-a prabusit. Am încercat sa analizam situatia si mi-am dat seama ca, în loc sa Isi rosteasca afirmatiile si sa se întoarca spre Dumnezeu pentru succes si prosperitate, fiecare isi cumparase un obiect care sa îi poarte noroc. Le-am zis: „inteleg, voi v-ati încrezut în obiectul aducator de noroc în loc sa credeti în Dumnezeu". „Lasati obiectele si invocati legea iertarii", caci sta în puterea omului sa ierte si sa-si neutralizeze greselile.
Au hotarat sa-si arunce obiectele norocoase într-o mina de carbune si totul a mers din nou bine. Totusi, aceasta nu înseamna ca trebuie sa ne aruncam toate ornamentele „norocoase" sau potcoavele din casa, ci trebuie sa recunoastem ca puterea din spatele lor este unica putere, Dumnezeu, si ca obiectul în sine ne da sentimentul de expectatie.
Într-o zi, eram cu o prietena care era foarte deznadajduita. În timp ce trecea strada, a ridicat o potcoava. Imediat, s-a umplut de bucurie si speranta. Spunea ca Dumnezeu îi trimisese potcoava ca sa-si recapete curajul.
Într-adevar, în acel moment, era cam singurul lucru care i s-ar fi putut imprima în constient. Speranta ei a devenit credinta si, în cele din urma, a facut o demonstratie minunata. Vreau sa atrag atentia clar ca barbatii pomeniti anterior depindeau doar de obiectele norocoase, pe cand aceasta femeie a recunoscut puterea din spatele potcoavei.
stiu ca în cazul meu a fost nevoie de mult timp ca sa ies din credinta ca un anumit lucru aducea cu sine dezamagire. Daca lucrul acela se întampla, urma invariabil dezamagirea. Atunci mi-am dat seama ca singurul mod în care puteam face o schimbare în subconstient era sa afirm „Nu exista doua puteri, exista o singura putere, Dumnezeu, asadar nu exista dezamagiri, iar aceasta înseamna o surpriza fericita". Am sesizat o schimbare imediat si surprizele fericite au început sa se întample.
Am o prietena care spunea ca nimic nu o putea face sa treaca pe sub o scara, iar eu i-am spus: „Daca te temi, înseamna ca cedezi în fata credintei în doua puteri, Binele si Raul, în loc de una singura. De vreme ce Dumnezeu este absolut, nu poate exista o putere antagonica, decat atunci cand omul Isi creeaza propriul rau. Ca sa arati ca tu crezi doar într-o Singura Putere, Dumnezeu, si ca nu exista putere sau realitate în rau, paseste pe sub prima scara care-ti iese în cale. "