Categorii:
inchide meniul
Produse Naturiste
Oameni si Carti
L-V 09:00 - 19:00 0371.781.781

Librarie online

J.D. Salinger

Jerome David Salinger s-a nascut la New York, in noaptea de Revelion a anului 1919. Mama sa era o combinatie de sange scotian, german si irlandez, iar tatal sau, evreu, vindea branza in cartier. Problema evreiasca avea, de altfel, sa-i bantuie copilaria lui Salinger: cand familia s-a mutat pe Park Avenue, iar Jerome a ajuns la o scoala privata din zona, si-a schimbat numele in Jerry, pentru a se integra mai usor in colectivitate. Acasa, parintii ii faceau pe plac, numindu-l Sonny. in aceasta perioada, Salinger cocheta cu echipa de scrima a scolii, aparea in piese de teatru si visa sa devina actor. Aceasta din urma dorinta nu avea sa prinda vreodata contur, in principal din cauza opozitiei tatalui sau. in schimb, parintii sai aveau o cu totul alta viziune despre cum ar fi urmat sa se prezinte viitorul tanar Salinger. A fost inscris la Academia Militara din Wayne, Pennsylvania, pe care a si absolvit-o in 1936. in aceasta perioada, Salinger a inceput sa scrie si primele povestiri, "noaptea, cu ajutorul unei lanterne, sub plapuma". Chestiune cu usor iz monden, in dosarul de incorporare, Salinger era caracterizat ca fiind un "elev mediocru", cu un IQ mult sub cel al membrilor familiei Glass, din ulterioarele sale proze de succes. La finalul studiilor a fost trimis de tatal sau se se ocupe de o afacere de import-carne, la Viena, in Austria. Tanarul Salinger a parasit localitatea cu numai un an inainte de invazia armatelor germane si transformarea Austriei in provincie nazista. Acasa, s-a inscris la Columbia University, la cursul de scriitura al lui Whit Burnett, editor la revista "Time". Potrivit marturiei acestuia, Salinger nu s-a distins cu nimic, pana cu trei saptamani inaintea finalului cursului, cand "s-a trezit brusc la viata", scriind trei povestiri. Una dintre acestea, "The Young Folks", avea sa fie debutul sau literar, in revista "Story". Burnett a devenit mentorul lui Salinger si partener de corespondenta pentru multi ani. Marea intalnire Anul 1941 a inceput pentru Salinger sub auspiciile unei frumoase relatii de amor. Aleasa era Oona O’Neill, fiica dramaturgului Eugene O’Neill. Desi, dupa cum reiese din scrisorile catre apropiati, o considera, mai degraba, "o mica egoista", Salinger a purtat un lung si afectuos schimb epistolar cu Oona, terminat cand domnisoara a inceput sa se intalneasca si cu Charlie Chaplin, a carui sotie si avea sa devina. Dezamagit, Salinger s-a angajat pe un vas de croaziera. in acelasi an, a inceput sa trimita povestiri catre publicatia "The New Yorker". Primele sapte i-au fost refuzate, insa urmatoarea, intitulata "Slight Rebellion off Madison", avandu-l ca protagonist pe un anume Holden Caulfield, a fost acceptata. Atacul de la Pearl Harbour a amanat insa publicarea "pe termen nedefinit". Salinger s-a inrolat in armata americana, in primavara lui 1942. in timpul campaniei din Normandia, din 1944, avea loc intalnirea ce avea sa-i marcheze destinul. Atunci, Salinger s-a intalnit cu Ernest Hemingway, declarandu-se uimit de "prietenia si modestia" idolului. Nici Hemingway nu s-a lasat mai prejos, declarand, dupa citirea catorva proze: "Iisuse, baiatul asta are talent gramada!". Tot atunci, Salinger i-a divulgat si cateva din planurile de viitor: scrierea unei lucrari, cu un protagonist numit Holden Caulfield, in care sa se poata, de fapt, descrie pe sine. Experienta din razboi l-a afectat definitiv pe Salinger. Dupa capitularea Germaniei a fost internat pentru reactii traumatice. Ulterior, avea sa-i spuna fiicei sale: "Nu poti scapa de mirosul de carne arsa, oricat de mult ai incerca". Majoritatea biografilor au speculat faptul ca aceasta trauma a stat la baza uneia dintre cele mai frumoase proze scurte scrise vreodata: "Pentru Esme, cu dragoste si abjectie", tradusa si in romana, in volumul "Noua povestiri". Razboiul se terminase, Salinger era traumatizat pe viata, insa si pregatit cu adevarat sa scrie.

Jerome David Salinger s-a nascut la New York, in noaptea de Revelion a anului 1919. Mama sa era o combinatie de sange scotian, german si irlandez, iar tatal sau, evreu, vindea branza in cartier. Problema evreiasca avea, de altfel, sa-i bantuie copilaria lui Salinger: cand familia s-a mutat pe Park Avenue, iar Jerome a ajuns la o scoala privata din zona, si-a schimbat numele in Jerry, pentru a se integra mai usor in colectivitate. Acasa, parintii ii faceau pe plac, numindu-l Sonny. in aceasta perioada, Salinger cocheta cu echipa de scrima a scolii, aparea in piese de teatru si visa sa devina actor. Aceasta din urma dorinta nu avea sa prinda vreodata contur, in principal din cauza opozitiei tatalui sau. in schimb, parintii sai aveau o cu totul alta viziune despre cum ar fi urmat sa se prezinte viitorul tanar Salinger. A fost inscris la Academia Militara din Wayne, Pennsylvania, pe care a si absolvit-o in 1936. in aceasta perioada, Salinger a inceput sa scrie si primele povestiri, "noaptea, cu ajutorul unei lanterne, sub plapuma". Chestiune cu usor iz monden, in dosarul de incorporare, Salinger era caracterizat ca fiind un "elev mediocru", cu un IQ mult sub cel al membrilor familiei Glass, din ulterioarele sale proze de succes. La finalul studiilor a fost trimis de tatal sau se se ocupe de o afacere de import-carne, la Viena, in Austria. Tanarul Salinger a parasit localitatea cu numai un an inainte de invazia armatelor germane si transformarea Austriei in provincie nazista. Acasa, s-a inscris la Columbia University, la cursul de scriitura al lui Whit Burnett, editor la revista "Time". Potrivit marturiei acestuia, Salinger nu s-a distins cu nimic, pana cu trei saptamani inaintea finalului cursului, cand "s-a trezit brusc la viata", scriind trei povestiri. Una dintre acestea, "The Young Folks", avea sa fie debutul sau literar, in revista "Story". Burnett a devenit mentorul lui Salinger si partener de corespondenta pentru multi ani. Marea intalnire Anul 1941 a inceput pentru Salinger sub auspiciile unei frumoase relatii de amor. Aleasa era Oona O’Neill, fiica dramaturgului Eugene O’Neill. Desi, dupa cum reiese din scrisorile catre apropiati, o considera, mai degraba, "o mica egoista", Salinger a purtat un lung si afectuos schimb epistolar cu Oona, terminat cand domnisoara a inceput sa se intalneasca si cu Charlie Chaplin, a carui sotie si avea sa devina. Dezamagit, Salinger s-a angajat pe un vas de croaziera. in acelasi an, a inceput sa trimita povestiri catre publicatia "The New Yorker". Primele sapte i-au fost refuzate, insa urmatoarea, intitulata "Slight Rebellion off Madison", avandu-l ca protagonist pe un anume Holden Caulfield, a fost acceptata. Atacul de la Pearl Harbour a amanat insa publicarea "pe termen nedefinit". Salinger s-a inrolat in armata americana, in primavara lui 1942. in timpul campaniei din Normandia, din 1944, avea loc intalnirea ce avea sa-i marcheze destinul. Atunci, Salinger s-a intalnit cu Ernest Hemingway, declarandu-se uimit de "prietenia si modestia" idolului. Nici Hemingway nu s-a lasat mai prejos, declarand, dupa citirea catorva proze: "Iisuse, baiatul asta are talent gramada!". Tot atunci, Salinger i-a divulgat si cateva din planurile de viitor: scrierea unei lucrari, cu un protagonist numit Holden Caulfield, in care sa se poata, de fapt, descrie pe sine. Experienta din razboi l-a afectat definitiv pe Salinger. Dupa capitularea Germaniei a fost internat pentru reactii traumatice. Ulterior, avea sa-i spuna fiicei sale: "Nu poti scapa de mirosul de carne arsa, oricat de mult ai incerca". Majoritatea biografilor au speculat faptul ca aceasta trauma a stat la baza uneia dintre cele mai frumoase proze scurte scrise vreodata: "Pentru Esme, cu dragoste si abjectie", tradusa si in romana, in volumul "Noua povestiri". Razboiul se terminase, Salinger era traumatizat pe viata, insa si pregatit cu adevarat sa scrie.

citeste mai mult
Ordoneaza dupa
Afisare
Franny si Zooey - J.D. Salinger
Franny si Zooey - J.D. Salinger
17.05 lei17.95 lei

Produse pe pagina

sus
Feedback Wishlist