Citind cartea lui Alexandru Mironov, mi-am adus aminte de perioada în care am scris pentru Știință pentru toți, o revistă de popularizare științifică, un proiect 100% românesc, dar inspirat, evident, de la cei mari din piață. Am trudit cu Toni Dumitru și echipa în așa fel încît să părem actuali lună de lună, să respectăm niște standarde jurnalistice și să dăm credit oamenilor de știință, autorilor străini și fotografilor specializați.

Așa că înțeleg patima din glasul dlui Mironov. La el, este o pasiune care durează de zeci de ani. Autorul este un profesor și jurnalist de știință care a avut un singur țel și o singură metodă constantă: curiozitatea. A insuflat acest spirit generațiilor de tineri născuți în anii 70, dar este cunoscut de oameni din generații aflate la ani mulți distanță. Mironov este omul care aducea subiecte din alte lumi în reviste și la Televiziunea Română, care era așteptat pentru că era asociat cu noul, cu inițiativa și cu nararea științei.

Volumul „Lumea-după-Google“ este o mică enciclopedie de subiecte de actualitate. Este un vals de la univers la conștiință, de la fizică la biologie, de la energii regenerabile la moduri în care putem stoca inteligența pe suporturi vii. Este o lectură agreabilă deoarece capitolele sunt variate și pentru că autorul are un stil colocvial care te îmbie la empatie, iar acest amestec literaro-științific te ajută să înțelegi mai bine o mulțime de noțiuni despre care aveai idei vagi.

Alexandru Mironov, in urma cu mai bine de 20 de ani, mi-a deschis apetitul pentru genul SF si legatura cu avansul tehnologic care de multe ori isi are inspiratia din fictiune.Am citit cu interes si aceasta carte, pentru ca apreciez gandirea autorului