Teoria managementului si a leadershipului educational ramane prioritara si deschisa intr-un domeniu dezbatut, cercetat si problematizat la scara sociala, cu insistenta si perseverenta, indeosebi in ultimii ani. Numeroase carti, reviste si articole au evidentiat teorii si modele cu larga trimitere spre aplicabilitate sociala, inclusiv in zona educatiei si a instruirii. Cartea de fata abordeaza teme care, odata aprofundate si practicate, pot sa influenteze comportamentul, relatiile interpersonale, performantele personale si organizationale perfectibile in contextul educatiei si al instruirii. Ca reper axiologic si pedagogic, leadershipul trebuie sa existe in viata noastra de zi cu zi, in scoala si in afara scolii. Ca model managerial superior, el necesita activarea unor strategii personalizate de invatare si adaptare permanenta. (Autoarea)
Fragment din volum:
“Persoanele constiente de propriile stari emotionale, sunt autonome si reusesc sa intervina in desfasurarea lor. Cand se afla intr-o dispozitie proasta, nu devin ingrijorati, reusind sa se debaraseze repede de aceste stari.
Cei coplesiti de emotiile lor se simt neajutorati, gandurile despre propriile dispozitii ii conduc spre autoinvinovatire si nu au posibilitatea de a-si imagina cum ar putea depasi situatiile critice.
Cei care accepta propriile emotii stiu clar ce simt, dar tind sa accepte dispozitiile, fara sa incerce sa le schimbe. Cu toate ca le provoaca disconfort psihic, sunt putin interesati sa-si schimbe dispozitiile. Aceasta atitudine este intalnita frecvent la persoanele depresive. Psihologii care se ocupa de inteligenta emotionala recomanda orientarea atentiei spre cunoasterea starilor emotionale negative, in scopul diminuarii efectelor negative.
Dintre toate starile sufletesti de care oamenii vor sa scape, furia pare a fi cea mai intransigenta. Oamenii controleaza cu greu furia, pentru ca este cea mai seducatoare dintre emotiile negative. Spre deosebire de mahnire, furia energizeaza. Exista parerea ca furia este necontrolabila si ca varsarea furiei-catharsis-ul - este spre binele persoanei.
Nelinistea are doua forme: una cognitiva - ganduri ingrijratoare si una somatica - simptome fiziologice ale nelinistii: puls ridicat, incordare musculara. Principala neliniste a celor care sufera de insomnie nu este fondata pe trezirea somatica; ceea ce ii tine treji sunt gandurile obsesive. Nelinistea poate fi contracarata prin concentrarea atentiei spre altceva si poate fi controlata prin identificarea situatiilor care o declanseaza si a senzatiilor organice induse de ea (de tipul nodului in gat) in faza incipienta a manifestarii lor si adoptarea unei pozitii critice impotriva presupunerilor.
Depresia este insotita de anumite efecte fizice: insomnia, senzatia de apatie, comportare ca de zombi, o fragilitate neobisnuita. O alta caracteristica a depresiei este si pierderea placerii: de exemplu, mancarea, ca orice altceva, este lipsita de savoare. Terapia are in vedere schimbarea pattern-urilor de gandire negativa."