Misterul masinutelor chinezesti
Misterul masinutelor chinezesti este o colectie de patruzeci de povestiri si tot atitea episoade din viata unui (viitor) scriitor. Scriitorul nu e neaparat acelasi care si-a pus numele pe coperta, dar nici foarte diferit de el, si, ajuns la virsta de patruzeci de ani, rememoreaza cu nostalgie citeva dintre momentele mai mult sau mai putin definitorii care i-au marcat copilaria si adolescenta. Patruzeci de povestiri care relationeaza intre ele si in care memoria si fictiunea se completeaza reciproc pentru a forma un univers personal populat cu tot felul de creaturi, cind blinde, cind fioroase, cind amuzante, cind melancolice, cind protectoare, cind reci, cind pur si simplu ciudate.
Torturat, ca noi toti, de un irepresibil sindrom Peter Pan, Florin Irimia porneste, in Misterul masinutelor chinezesti, in cautarea propriilor «à côte de chez…». Adica isi retraieste, scriind, propria copilarie petrecuta in decorul sordid al ultimului deceniu comunist, transmutind viata imediata a copilului intr-o introspectie de multe ori dureroasa.
Caci nu atit multimea de intimplari comice si de «faze», cum ar spune Ovidiu Verdes, pe care autorul si le aminteste, povestindu-le cu un talent si o placere evidente, sint partea cea mai intensa a cartii, ci cautarea obsedanta a vechilor traume, a crapaturilor din portelan, a punctelor freudiene de calcifiere din propria biografie, atita vreme refulate, prin care autorul isi citeste, ca-n liniile din palma, viata actuala. Florin Irimia nu cauta copilul pierdut, copilaria pierduta, ci, prin ele, se cauta pe sine insusi. In acest proces, fictionalizarea, mergind pina la construirea amintirilor-paravan si la modelarea intimplarilor in sens estetic, este uneori evidenta si necesara: un cosmar stravechi, cu mama care-si decapiteaza fiul, e retrait in realitate odata cu moartea tragica a acesteia. O intimplare de o mare cruzime, cea a descoperirii de catre copil a jucariilor care nu erau pentru el, il aduce-n lumina pe tata, marele histrion al cartii, cel care schimba masti si femei ca un prestidigitator. Ei sint cu adevarat eroii «misterelor» lui Florin Irimia, drama divortului parintilor (mai curind pusa-n scena decit cu adevarat rememorata) e adevarata miza, de o tristete de multe ori insuportabila, a cartii sale.
Dincolo de toate acestea, povestirile din volum respira o ingenuitate, o naturalete, o lipsa de fasoane literare care mie mi-au amintit de cartile lui Cezar Paul-Badescu si mi-au placut mult. Sper sa placa si cititorilor. - Mircea Cartarescu
Fragment din cartea "Misterul masinutelor chinezesti" de Florin Irimia
"Banca de Investitii
Torturat, ca noi toti, de un irepresibil sindrom Peter Pan, Florin Irimia porneste, in Misterul masinutelor chinezesti, in cautarea propriilor «à côte de chez…». Adica isi retraieste, scriind, propria copilarie petrecuta in decorul sordid al ultimului deceniu comunist, transmutind viata imediata a copilului intr-o introspectie de multe ori dureroasa.
Caci nu atit multimea de intimplari comice si de «faze», cum ar spune Ovidiu Verdes, pe care autorul si le aminteste, povestindu-le cu un talent si o placere evidente, sint partea cea mai intensa a cartii, ci cautarea obsedanta a vechilor traume, a crapaturilor din portelan, a punctelor freudiene de calcifiere din propria biografie, atita vreme refulate, prin care autorul isi citeste, ca-n liniile din palma, viata actuala. Florin Irimia nu cauta copilul pierdut, copilaria pierduta, ci, prin ele, se cauta pe sine insusi. In acest proces, fictionalizarea, mergind pina la construirea amintirilor-paravan si la modelarea intimplarilor in sens estetic, este uneori evidenta si necesara: un cosmar stravechi, cu mama care-si decapiteaza fiul, e retrait in realitate odata cu moartea tragica a acesteia. O intimplare de o mare cruzime, cea a descoperirii de catre copil a jucariilor care nu erau pentru el, il aduce-n lumina pe tata, marele histrion al cartii, cel care schimba masti si femei ca un prestidigitator. Ei sint cu adevarat eroii «misterelor» lui Florin Irimia, drama divortului parintilor (mai curind pusa-n scena decit cu adevarat rememorata) e adevarata miza, de o tristete de multe ori insuportabila, a cartii sale.
Dincolo de toate acestea, povestirile din volum respira o ingenuitate, o naturalete, o lipsa de fasoane literare care mie mi-au amintit de cartile lui Cezar Paul-Badescu si mi-au placut mult. Sper sa placa si cititorilor. - Mircea Cartarescu
Fragment din cartea "Misterul masinutelor chinezesti" de Florin Irimia
"Banca de Investitii
Mi-am petrecut mai toata copilaria la Banca de Investitii. Nu pentru ca taica-meu ar fi fost bancher acolo sau maica-mea casierita - sau invers. Mi-am petrecut cam toata copilaria la Banca de Investitii pentru ca era la doi pasi de blocul in care locuiam si pentru ca avea un teren de tenis pentru angajati - pe care ei nu-l foloseau aproape niciodata unde noi, copiii, jucam fotbal si uneori baschet. Cele mai indarjite, chiar furibunde meciuri de fotbal acolo le-am jucat. Nimeni nu voia sa piarda. Se juca dur, se faulta mult, se-njura pe masura. Ma. temeam - si nu eram singurul - de doi frati, tigani get-beget, mai mari decat cei mai multi dintre noi, care, se zvonea, omorasera pe cineva si facusera puscarie. Unul era mai vorbaret si mai de treaba, desi ii placea sa te scuipe, celalalt nu zicea niciodata nimic, dar, daca-l enervai, sarea imediat la bataie. Odata am vazut cum il pusese pe unul la pamant si, in timp ce cu o mana il tinea de gat, sa nu-i scape, cu cealalta se descheia la pantaloni ca sa-l marcheze ca un caine care marcheaza roata unei masini. Chiar si asa, nu era zi in care sa nu fiu pe teren. Nu-mi amintesc s-o fi luat pe cocoasa, desi macar un scuipat acolo tot trebuie sa fi primit, tin minte doar disconfortul pe care-l aveam ori de cate ori veneau sa joace fotbal acolo, dar si fascinatia care ma cuprindea privindu-i cat de firesti erau in golania lor, cat de autentici. Si sa nu va-nchipuiti ca echipele erau ca-n inchisoare, puscariasi vs gardieni, rai contra buni. Nejucand niciodata impreuna, le mai trebuiau intotdeauna macar cate patru-cinci oameni ca sa formeze echipele."
Descrierea produsului
Misterul masinutelor chinezesti este o colectie de patruzeci de povestiri si tot atitea episoade din viata unui (viitor) scriitor. Scriitorul nu e neaparat acelasi care si-a pus numele pe coperta, dar nici foarte diferit de el, si, ajuns la virsta de patruzeci de ani, rememoreaza cu nostalgie citeva dintre momentele mai mult sau mai putin definitorii care i-au marcat copilaria si adolescenta. Patruzeci de povestiri care relationeaza intre ele si in care memoria si fictiunea se completeaza reciproc pentru a forma un univers personal populat cu tot felul de creaturi, cind blinde, cind fioroase, cind amuzante, cind melancolice, cind protectoare, cind reci, cind pur si simplu ciudate.
Torturat, ca noi toti, de un irepresibil sindrom Peter Pan, Florin Irimia porneste, in Misterul masinutelor chinezesti, in cautarea propriilor «à côte de chez…». Adica isi retraieste, scriind, propria copilarie petrecuta in decorul sordid al ultimului deceniu comunist, transmutind viata imediata a copilului intr-o introspectie de multe ori dureroasa.
Caci nu atit multimea de intimplari comice si de «faze», cum ar spune Ovidiu Verdes, pe care autorul si le aminteste, povestindu-le cu un talent si o placere evidente, sint partea cea mai intensa a cartii, ci cautarea obsedanta a vechilor traume, a crapaturilor din portelan, a punctelor freudiene de calcifiere din propria biografie, atita vreme refulate, prin care autorul isi citeste, ca-n liniile din palma, viata actuala. Florin Irimia nu cauta copilul pierdut, copilaria pierduta, ci, prin ele, se cauta pe sine insusi. In acest proces, fictionalizarea, mergind pina la construirea amintirilor-paravan si la modelarea intimplarilor in sens estetic, este uneori evidenta si necesara: un cosmar stravechi, cu mama care-si decapiteaza fiul, e retrait in realitate odata cu moartea tragica a acesteia. O intimplare de o mare cruzime, cea a descoperirii de catre copil a jucariilor care nu erau pentru el, il aduce-n lumina pe tata, marele histrion al cartii, cel care schimba masti si femei ca un prestidigitator. Ei sint cu adevarat eroii «misterelor» lui Florin Irimia, drama divortului parintilor (mai curind pusa-n scena decit cu adevarat rememorata) e adevarata miza, de o tristete de multe ori insuportabila, a cartii sale.
Dincolo de toate acestea, povestirile din volum respira o ingenuitate, o naturalete, o lipsa de fasoane literare care mie mi-au amintit de cartile lui Cezar Paul-Badescu si mi-au placut mult. Sper sa placa si cititorilor. - Mircea Cartarescu
Fragment din cartea "Misterul masinutelor chinezesti" de Florin Irimia
"Banca de Investitii
Torturat, ca noi toti, de un irepresibil sindrom Peter Pan, Florin Irimia porneste, in Misterul masinutelor chinezesti, in cautarea propriilor «à côte de chez…». Adica isi retraieste, scriind, propria copilarie petrecuta in decorul sordid al ultimului deceniu comunist, transmutind viata imediata a copilului intr-o introspectie de multe ori dureroasa.
Caci nu atit multimea de intimplari comice si de «faze», cum ar spune Ovidiu Verdes, pe care autorul si le aminteste, povestindu-le cu un talent si o placere evidente, sint partea cea mai intensa a cartii, ci cautarea obsedanta a vechilor traume, a crapaturilor din portelan, a punctelor freudiene de calcifiere din propria biografie, atita vreme refulate, prin care autorul isi citeste, ca-n liniile din palma, viata actuala. Florin Irimia nu cauta copilul pierdut, copilaria pierduta, ci, prin ele, se cauta pe sine insusi. In acest proces, fictionalizarea, mergind pina la construirea amintirilor-paravan si la modelarea intimplarilor in sens estetic, este uneori evidenta si necesara: un cosmar stravechi, cu mama care-si decapiteaza fiul, e retrait in realitate odata cu moartea tragica a acesteia. O intimplare de o mare cruzime, cea a descoperirii de catre copil a jucariilor care nu erau pentru el, il aduce-n lumina pe tata, marele histrion al cartii, cel care schimba masti si femei ca un prestidigitator. Ei sint cu adevarat eroii «misterelor» lui Florin Irimia, drama divortului parintilor (mai curind pusa-n scena decit cu adevarat rememorata) e adevarata miza, de o tristete de multe ori insuportabila, a cartii sale.
Dincolo de toate acestea, povestirile din volum respira o ingenuitate, o naturalete, o lipsa de fasoane literare care mie mi-au amintit de cartile lui Cezar Paul-Badescu si mi-au placut mult. Sper sa placa si cititorilor. - Mircea Cartarescu
Fragment din cartea "Misterul masinutelor chinezesti" de Florin Irimia
"Banca de Investitii
Mi-am petrecut mai toata copilaria la Banca de Investitii. Nu pentru ca taica-meu ar fi fost bancher acolo sau maica-mea casierita - sau invers. Mi-am petrecut cam toata copilaria la Banca de Investitii pentru ca era la doi pasi de blocul in care locuiam si pentru ca avea un teren de tenis pentru angajati - pe care ei nu-l foloseau aproape niciodata unde noi, copiii, jucam fotbal si uneori baschet. Cele mai indarjite, chiar furibunde meciuri de fotbal acolo le-am jucat. Nimeni nu voia sa piarda. Se juca dur, se faulta mult, se-njura pe masura. Ma. temeam - si nu eram singurul - de doi frati, tigani get-beget, mai mari decat cei mai multi dintre noi, care, se zvonea, omorasera pe cineva si facusera puscarie. Unul era mai vorbaret si mai de treaba, desi ii placea sa te scuipe, celalalt nu zicea niciodata nimic, dar, daca-l enervai, sarea imediat la bataie. Odata am vazut cum il pusese pe unul la pamant si, in timp ce cu o mana il tinea de gat, sa nu-i scape, cu cealalta se descheia la pantaloni ca sa-l marcheze ca un caine care marcheaza roata unei masini. Chiar si asa, nu era zi in care sa nu fiu pe teren. Nu-mi amintesc s-o fi luat pe cocoasa, desi macar un scuipat acolo tot trebuie sa fi primit, tin minte doar disconfortul pe care-l aveam ori de cate ori veneau sa joace fotbal acolo, dar si fascinatia care ma cuprindea privindu-i cat de firesti erau in golania lor, cat de autentici. Si sa nu va-nchipuiti ca echipele erau ca-n inchisoare, puscariasi vs gardieni, rai contra buni. Nejucand niciodata impreuna, le mai trebuiau intotdeauna macar cate patru-cinci oameni ca sa formeze echipele."
Detaliile produsului
De pe acelasi raft
-
PRP: 26.95 Lei
25.60 Lei
25.60 Lei26.95 Lei
-
PRP: 89.00 Lei
84.55 Lei
84.55 Lei89.00 Lei
-
AUTOGRAF
PRP: 34.95 Lei
33.20 Lei
33.20 Lei34.95 Lei
-
PRP: 24.95 Lei
23.70 Lei
23.70 Lei24.95 Lei
De acelasi autor
-
AUTOGRAF
PRP: 34.95 Lei
33.20 Lei
33.20 Lei34.95 Lei
Review-uri
gekomako
07/05/2020 12:00
Achizitie verificata
Am cumparat cartea dupa ce am vazut-o la un coleg. M-a captivat pe loc si am decis sa o comand si eu. Am citit-o intr-o zi. Extradordinara.
Arata mai mult
Vezi comentarii 1
1 din 1 de rezultate
