Aceasta noua editie, revazuta si adaugita, a "Mozaicului istorico-literar. Secolul XX" tine seama de ultimele corecturi ale autorului, recupereaza in note de subsol pasajele cenzurate din unele texte, ofera un portret inedit al poetului V. Voiculescu si are o Addenda care cuprinde „Pagini inedite dintr-un jurnal de lectura", „Proiecte de mini-antologii lirice romanesti" si reeditarea plachetei Exercitii de supravietuire (1993) cu poeme din opera lui R.M. Rilke traduse de Dinu Pillat in anii '50. Volumul este ilustrat cu facsimile si fotografii din arhiva familiei.

„E ciudat cum la feciorul seninului Ion Pillat apare o atractie vadita pentru o literatura a febrelor intelectuale, anxiilor sufletesti si extremismelor artistice. Nu limpiditatea, ci tulburele, nu impacatul, ci chinuitul ii starnesc interesul principal. Desi format la scoala lui Calinescu, care i-a inspirat o admiratie conjugata cu afectiune profunda, ramane rece in fata echilibrului clasic si traieste foarte viu entuziasmele spiritului modern. Farmecul studiilor lui Dinu Pillat il da inflacararea pentru scriitorii favoriti, ascunsa sub perfecta obiectivitate a istoricului literar. Fluxul simpatiei trece prin tevaria diverselor opinii critice straine, urmarindu-i cu o curiozitate treaza labirintul si incalzind-o la rosu. «Mozaicala» in realitate e doar tehnica alcatuirii articolelor. Dinu Pillat are o pricepere speciala de a «pune in pagina» faptele istorico-literare, datele biografice, citatele semnificative, piesele dosarului judecatilor critice, cu aparenta ca dispare complet indaratul lor. Prezenta lui e insa permanent foarte vie in decupajul dibaci, sublinierile inteligente, formularile nete, intransigente, fara nici o umbra de echivoc.“ (Ov. S. CROHMALNICEANU)

„In critica, Dinu Pillat este un excursionist avizat, care isi reprima izbucnirile si exaltarile neofitului; emotia se trage in spatele unei masti imperturbabile, de o eleganta aristocratica, si trebuie ghicita in siguranta cu care sunt detectate colturile si locurile cele mai extravagante, ce sunt contemplate apoi cu o secreta voluptate a certitudinilor niciodata inselate.“ (Mircea IORGULESCU)

„Dinu Pillat este un epicureu rafinat al lecturii, din familia marilor degustatori de literatura. Gestul critic inseamna pentru el, in ordine psihologica, un act de asceza. Inainte de a comunica si de a explicita, el pare ca initiaza o indelunga autoconfe¬sare. Exista, peste toate scrierile sale, un calm care vine din adanc, o mistuire in tacere, caci lectura constituie pentru el un viciu nobil.“ (Petru POANTA)

„In general, universul dostoievskian (si preocuparea pentru acesta), ca si universul mistic sunt asociate cu exaltarea, cu irationalul, cu «isteria». Or, nimic din toate acestea nu se regaseste in critica «dostoievskianului» Dinu Pillat, ceea ce ne duce cu gandul la o alta forma de reprimare, de stapanire de sine. Nelinistea sau extazul raman sa fie ghicite undeva in profunzimile textului, subtil camuflate de suprafata calma, «apollinica» a acestuia. De aici si emotia pe care aceasta austeritate a stilului sau critic o provoaca la lectura. Austeritatea de care vorbeam nu are nimic de-a face cu limbajul «de fier forjat» al criticii formaliste.“ (George ARDELEANU)


DINU PILLAT, fiul poetului Ion Pillat si al pictoritei Maria Pillat-Brates, s-a nascut pe 19 noiembrie 1921 la Bucuresti. A facut clasele primare si secundare la Liceul Spiru Haret din Bucuresti, debutand cu proze lirice si critica literara in paginile revistei scolii, Vlastarul. Intre 1940 si 1944 a urmat cursurile Facultatii de Litere si Filozofie din Bucuresti, unde a cunoscut-o pe viitoarea lui sotie, Cornelia (Nelli) Filipescu. Dupa absolvirea facultatii a devenit asistentul profesorului G. Calinescu la Catedra de istorie a literaturii romane moderne. si-a sustinut teza de doctorat, sub indrumarea lui G. Calinescu, in 1947, cu studiile Romanul de senzatie in literatura romana din a doua jumatate a secolului al XIX-lea si Contributiuni la biografia lui Ion Pillat. In acelasi an, in urma unei restructurari pe criterii politice, a fost indepartat de la catedra. Intre 1950 si 1956 a lucrat pe un post de casier si apoi de pontator la cooperativa de praf de sange „Muntenia". In toamna lui 1956, G. Calinescu a reusit sa-l aduca la Institutul de Istorie Literara si Folclor, al carui director devenise, pe un post de cercetator. Arestat de Securitate in primavara lui 1959, este anchetat si inculpat in asa-numitul „proces al intelectualilor", in „lotul Noica-Pillat"; i se da o condamnare de 25 de ani munca silnica si 10 ani degradare civica pentru „crima de uneltire impotriva ordinii sociale", unul dintre principalele capete de acuzare fiind romanul Asteptand ceasul de apoi, scris in 1948 si dat ulterior spre lectura unor cunoscuti, inculpati si ei in proces. Eliberat din inchisoare in 1964, in urma amnistiei generale a detinutilor politici, e reincadrat in acelasi an la institutul condus de G. Calinescu. In 1975, in urma unei noi restructurari pe criterii politice, este dat afara si retrogradat pe un post de documentarist la Biblioteca Centrala Universitara. Bolnav de cancer, moare pe 5 decembrie 1975.
Scrieri publicate. Romane: Tinerete ciudata (Ed. Moderna, Bucure sti, 1943), Moartea cotidiana (Ed. Vatra, Bucuresti, 1946); aceste doua romane, impreuna cu Jurnalul unui adolescent, au aparut ulterior intr-un singur volum, sub titlul Tinerete ciudata (Ed. Minerva, Bucuresti, 1984); Asteptand ceasul de apoi (Ed. Humanitas, Bucuresti, 2010). Studii si monografii: Mozaic istorico-literar (EPL, Bucuresti, 1969; ed. a II-a, Ed. Eminescu, Bucuresti, 1971), Ion Barbu (Ed. Tineretului, Bucuresti, 1969), Dostoievski in constiinta literara romaneasca (Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1976), Itinerarii istorico-literare, ed. de George Muntean (Ed. Minerva, Bucuresti, 1978).