Volumul incearca sa rediscute canonul istoriografic privitor la formarea elitelor intelectuale in decursul unor proiecte succesive de modernizare. In timp ce numeroase cercetari asupra subiectului de pana acum s-au axat pe surprinderea procesului de eliminare a elitelor in perioade de schimbari sociale radicale sau/si pe crearea de noi elite de catre fiecare nou regim politic, lucrarea de fata se concentreaza asupra unui al treilea mecanism: recuperarea/convertirea elitelor din fostele regimuri in noile proiecte modernizatoare derulate de sistemele politice care se impun.
    Nu am avut vreo clipa intentia de a diminua importanta si chiar dramatismul momentelor de ruptura si de eliminare a elitelor intelectuale din istoria si cultura romana, moderna si contemporana.

    Dincolo de aceasta reflectie critica pe marginea supravietuirii diverselor elite intelectuale, volumul a plasat intr-un loc privilegiat biografia ca tema istoriografica; au fost schitate aici numeroase portrete, fiind readuse in atentie si opere ale respectivilor (prelati, arhimandriti, teologi, clerici, medici, chimisti, economisti, istorici, arheologi, sociologi, scriitori, critici, istorici literari, filosofi, eseisti, psihologi, intelectuali de partid, imputerniciti pentru culte, specialisti comunisti in problematica vietii religioase etc.): episcopul Melchisedec Stefanescu, fratii Neofit si Filaret Scriban, Victor Babes, Carol Davila, Iacob Felix, Constantin I. Istrati, Nicolae Zubcu Codreanu, Dionisie Pop Martian, Stefan Stinca, Vladimir Dumitrescu, Petre P. Panaitescu, Traian Herseni, Traian Braileanu, Radu Gyr, Dinu Stegarescu, Horia Lovinescu, Camil Petrescu, Mihai Ralea, Mihai Beniuc, Alexandru Rosca, Constantin Ionescu-Gulian, Dinu Pillat, Adrian Marino, Gheorghe Nenciu s.a.