Ce poate oferi o carte de calatorii cuiva interesat de drumetie, in plus fata de drumetia ca atare? Nu foarte mult, dar ea deschide o lume paralela cu care cititorul ar avea la indemana un termen de comparatie pentru realitatea nemijlocit cunoscuta. „Cartea de calatorii ideala ar trebui sa fi e ca o povestire politista, in care te afli incautarea unui lucru“, afirma undeva, parca dand o solutie, scriitorul american Christopher Isherwood. Spre deosebire de cartea politista, insa, s-ar putea sa nu gasesti lucrul cautat si uneori ar fi mai bine asa, ca sa te desfeti cu cautarea propriu-zisa si sa amani gasirea pentru o alta calatorie. De aceea, cartea de calatorii nu trebuie sa ofere toate dezlegarile, ci sa lase lectorului-turist placerea de a le gasi personal, macar o parte, la fata locului. As zice ca mai aproape de cartea politista, in cartea de calatorii, este enigma pe care o reprezinta destinatia calatoriei. Nu devoalarea ei ar trebui sa fi e scopul cartii de calatorii, ci, ridicand doar un colt al valului, incitarea la descoperirea unor pagini noi, ceea ce i-ar prilejui cititorului bucuria contactului cu ineditul. De aceea, probabil, nu exista ghiduri de turism perfecte. Cat despre cartea de calatorii, ca sa revenim la ea si sa incheiem cu ea, dar numai pentru a o prefata pe cea continuta in randurile care urmeaza, deci orice carte de calatorii, inclusiv aceasta, este o iluzie ca ne putem insusi o lume care nu ne apartine. De aici – satisfactia pe care ea o transmite la lectura, dincolo, mult dincolo de faptele, numele si datele seci din istoriile insotitoare inevitabile ale desfasurarii descriptive a unor locuri visate, tanjite, planuite...

Virtualilor cititori care vor fi rasfoit cuprinsul acestei carti in speranta de a gasi ceva despre Australia si vor fi ramas dezamagiti, le atrag atentia ca ti tlul nu este deloc inselator. Lectura paginilor careurmeaza ii va duce prin varii locuri ale globului, dar... nicaieri in Australia. De ce tocmai Australia? Fiindca este, de o bucata de vreme incoace, domiciliul permanent al autorului, pe care acesta l-a cutreierat cu osardie, inainte de a pleca in plimbari pe alte meleaguri, dar si in paralel cu aceste evadari in tinuturi straine de continentul sudic.
Au existat anterior, in biografia neaustraliana a autorului, topo-suri de care memoria afectiva a acestuia a ramas cu precadere nos-talgic atasata: Bruges, Erfurt, Florenta, Leningrad (cum se chema pe atunci Sankt Petersburgul), Mont-Saint-Michel, Padova, Paris, Praga, Provence, Samarkand, Tabor, Tallin, Venetia, Viena, Weimar. Se cuvine mentionata aparte Armenia natala stramosilor sai, careia a avut grija sa-i dedice un intreg volum*. Dar toate acestea tin de o exis-tenta europeana careia statornicirea in Australia i-a pus capat.,Si lor le-a urmat o lista suficient de generoasa si de consistenta de drumetii care— prin distantare spatiala —au capatat un exotism aparte, pen-tru ca in cele din urma sa se constituie intr-un capitol turistic distinct, lasandu-le pe cele dinainte intr-un trecut care — prin distantare tem-porala — le incapsuleaza intr-un sertar melancolic al amintirilor. Cum despre noul sau camin, pe care si 1-a ales cu vreo doua dece-nii in urma, avea sa dea seama in trei tomuri indesate—, inca fara a fi epuizat subiectul, autorul a gasit de cuviinta ca ar fi si placut,