Editia a doua a comentariului Codului de procedura civila este publicata dupa trei ani de la data intrarii in vigoare a noului cod, data la care aparea si prima editie a acestei lucrari. In acest interval de timp, textele noului cod au trecut de nenumarate ori prin ceea ce juristii numesc „examenul practicii” – generand dezbateri furtunoase, probleme de interpretare, dar si solutii de aplicare.

Pe langa deciziile de neconstitutionalitate ale Curtii Constitutionale, recursurile in interesul legii si hotararile prealabile ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Codul de procedura civila a mai fost modificat si prin Legea nr. 138/2014 si, recent, prin O.U.G. nr. 1/2016. Este, pana la urma, un traseu firesc pentru o reglementare de asemenea anvergura, aflata inca in proces de asimilare practica si consolidare legislativa.

Daca la prima editie, autorii acestui comentariu s-au concentrat pe analiza comparativa, menita sa faciliteze tranzitia dinspre vechiul spre noul cod, de data aceasta se pune accentul pe elementele de noutate, pe interpretarea si corelarea dispozitiilor legislative, autorii aducand explicatii si numeroase exemple din practica, in incercarea de a oferi raspunsuri cat mai clare la problemele ridicate pe rolul instantelor judecatoresti in primii trei ani de aplicare a Codului de procedura civila.


Coordonator:    
Prof. univ. dr. Gabriel Boroi – Rector al Universitatii „Nicolae Titulescu” din Bucuresti, formator al Institutului National al Magistraturii

Colectivul de autori:

Dr. Octavia Spineanu-Matei ; Andreia Constanda; Carmen Negrila; Veronica Danaila ; Delia Narcisa Theohari ; Dumitru Marcel Gavris ; Dr. Flavius George Pancescu; Dr. Marius Eftimie ; Lector univ. dr. Mirela Stancu;

Fragment:

"Art. 79. Procedura de judecata. (1) Cel introdus in proces va fi citat, odata cu citatia comunicandu-i-se, 'in copie, si incheierea prevazuta la art. 78 alin. (3), cererea de chemare in judecata, intampinarea, precum si inscrisurile anexate acestora. Prin citatie i se va comunica si termenul pana la care va putea sa arate exceptiile, dovezile si celelalte mijloace de aparare de care intelege sa se foloseasca; termenul nu va putea fi mai lung decat termenul de judecata acordat in cauza. (2) El va lua procedura in starea in care se afla in momentul introducerii in proces. Instanta, la cererea celui introdus in proces, va putea dispune readministrarea probelor sau administrarea de noi probe. Actele de procedura ulterioare vor fi indeplinite si fata de acesta.

    COMENTARIU

    Odata cu dispunerea, prin incheiere, a introducerii in proces a tertului, judecarea cauzei se va amana in vederea citarii celui introdus in proces, precum si a comunicarii catre acesta a incheierii prin care s-a dispus masura in discutie, a cererii de chemare in judecata, a intampinarii si a inscrisurilor anexate, in fotocopii. Evident ca, in situatia in care cel introdusin proces a fost in sala de sedinta la momentul luarii masurii si are cunostinta de dosar, nesolicitand amanarea cauzei, aceasta nu se va dispune.
    Articolul 79 alin. (1) teza a II-a NCPC, potrivit caruia prin citatie i se va comunica si termenul pana la care va putea sa arate exceptiile, dovezile si celelalte mijloace de aparare de care intelege sa se foloseasca, termen care nu va putea fi mai lung decat termenul de judecata acordat in cauza, face, prin urmare, referire la doua termene — primul termen acordat tertului introdus in proces pentru a formula note similare intampinarii, prin care sa indice exceptiile, dovezile si celelalte mijloace de aparare de careintelege sa se foloseasca, si cel de-al doilea termen stabilit pentru judecarea cauzei. Ambele termene se fixeaza de catre instanta, primul termen stabilindu-se inaintea celui de-al doilea termen, existand insa si posibilitatea ca ambele termene sa fie situate in aceeasi zi. Primul termen nu este un termen de judecata, ci un termen pana la care trebuie depuse notele scrise de catre tert, sub sanctiunea decaderii.
    In cazul acestei forme de interventie fortata, legea nu prevede obligativitatea etapei admisibilitatii in principiu, motiv pentru care nu se va proceda la discutarea acestui aspect.
    In cazurile prevazute de art. 78 alin. (1) NCPC, tertul dobandeste calitatea procesuala corespunzatoare pozitiei sale in raportul juridic dedus judecatii, respectiv reclamant sau parat, fiind parte in litigiu din momentul dispunerii acestei masuri prin incheierea de sedintam; in ipotezele in care legea prevede expres necesitatea citarii in proces a unor persoane pentru asigurarea opozabilitatii hotararii judecatoresti ce va fi pronuntata in cauza, tertul figureaza in proces in acest scop drept tert intervenient, cum este cazul citarii parintilor si a copilului in actiunile referitoare la filiatie (art. 436 NCC).
    Astfel, in ipoteza transmiterii calitatii procesuale active sau pasive, potrivit art. 39 alin. (2) NCPC, tertul va prelua pozitia autorului sau, dobandind calitatea de reclamant sau parat. in acest caz, tertul, devenit reclamant sau parat, va putea fi obligat sau i se vor putea stabili drepturiin favoarea sa prin hotararea judecatoreasca.
    De asemenea, titularul dreptului vizat de actiunea promovata de procuror, in conditiile art. 92 alin. (1) NCPC, introdus din oficiu in temeiul art. 93 NCPC, va prelua pozitia procesuala de reclamant.
    In cazurile prevazute de art. 78 alin. (2) NCPC (coparticipare procesuala obligatorie), daca se pune in discutie de catre instanta necesitatea introducerii in proces a unui tert, iar reclamantul isi modifica cererea initiala sub aspectul cadrului procesual pasiv, incluzandu-Ilsi pe acesta, nu se mai pune problema incidentei acestei institutii, astfel incat instanta nu va mai pronunta incheierea de introducere a tertului in proces, ci va lua act de modificarea cererii de chemare "in judecata, in temeiul art. 204 alin. (1) NCPC (sens in care cererea modificatoare va fi comunicata noului parat).
    In ceea ce priveste litigiul de partaj, data fiind dubla calitate de reclamant-parat a fiecarei parti din litigiu, apreciem ca intervenientul poate fi obligat sau i se pot stabili drepturiIn favoarea sa prin hotararea judecatoreasca.
intr-o actiuneIn declararea nulitatii absolute a unui act juridic promovata de o persoana intr-un cadru procesual inconnplet—in lipsa uneia dintre partile actului juridic, aceasta fiind ulterior introdusa in proces din initiativa instantei, la solicitarea paratului in masura in care reclamantul nu formuleaza cerere modificatoare, hotararea de admitere a actiunii ii va fi opozabila tertului intervenient, dar acesta nu va putea fi obligat la cheltuieli de judecata fata de reclamant (nefiind chematIn judecata de catre acesta), in timp ce paratul initial va fi obligat numai la partea sa din aceste cheltuieli, obligatia suportarii cheltuielilor de judecata in acest caz fiind divizibila.
    Apreciem ca instanta nu va fi obligata, precum in cazul celorlalte cereri de interventie, sa se pronunte asupra introducerii in proces a tertului prin dispozitivul hotararii finale, intrucat in cauza nu s-a formulat o cerere, tertul fiind introdus din dispozitia instantei prin incheiere.
    Tertul introdus in litigiu, dobandind calitatea de parte, se va bucura de independenta procesuala, putand efectua actele procesuale puse de lege la dispozitia partilor. Spre exemplu, tertul intervenient are dreptul de a solicita amanarea cauzei in vederea pregatirii apararii sau amanarea pronuntarii pentru formularea si depunerea la dosar de concluzii scrise, dreptul de a propune probe si de a le administra, dreptul de a formula cereri in cadrul procesului vizand recuzarea, stramutarea, suspendarea judecarii cauzei, dreptul de a invoca exceptii procesuale, dreptul de a exercita acte procesuale de dispozitie, dreptul de a fi citat etc. in ceea ce priveste actele de procedura susceptibile de a fi formulate de tertul intervenient, apreciem ca acesta poate promova cerere reconventionala, daca se situeaza pe pozitia procesuala de parat, precum si cereri de interventie, in masura respectarii dispozitiilor legale incidente in materie. "