O istorie a matematicii: Antichitatea pana in secolul VI (XIII)
O istorie a matematicii: Antichitatea pana in secolul VI (XIII)
Exista mai multe modalitati de a scrie o carte de istoria matematicii. Cei mai multi autori prefera o prezentare cronologica, pe civilizatii umane sau zone geografice, a celor mai semnificative momente si realizari matematice, fara a proiecta faptele matematice in contextul istoric in care acestea s-au produs.
Asa cum sugereaza si titlul volumului de fata, perspectiva din care sunt prezentate in aceasta carte realizarile matematice vizeaza in principal „arta matematica", ceea ce impune de la sine prezentarea atat a „pieselor", dar si a „autorilor" acestora. Si cum orice „piesa" trebuie sa aiba si un „decor", in fundalul faptelor matematice prezentate de autor, vedem reconstituita — in epoci istorice foarte indepartate — scena politica, sociala si economica a perioadei in care au fost obtinute acele realizari matematice.
Volumul de fata este organizat pe 3 capitole:
I. Egiptul. Mesopotamia;
II. Grecia. Lumea greco-romana;
III. China. India. Lumea Noua (Perioada precolumbiana)
Asa cum sugereaza si titlul volumului de fata, perspectiva din care sunt prezentate in aceasta carte realizarile matematice vizeaza in principal „arta matematica", ceea ce impune de la sine prezentarea atat a „pieselor", dar si a „autorilor" acestora. Si cum orice „piesa" trebuie sa aiba si un „decor", in fundalul faptelor matematice prezentate de autor, vedem reconstituita — in epoci istorice foarte indepartate — scena politica, sociala si economica a perioadei in care au fost obtinute acele realizari matematice.
Volumul de fata este organizat pe 3 capitole:
I. Egiptul. Mesopotamia;
II. Grecia. Lumea greco-romana;
III. China. India. Lumea Noua (Perioada precolumbiana)
Fragment din cartea "O istorie a matematicii: Antichitatea pana in secolul VI (XIII)" de Adrian C. Albu
"2.2. Originile disciplinelor matematice
"2.2. Originile disciplinelor matematice
Se admite in general ca primele cunostinte matematice au aparut din necesitati practice. Astfel, aritmetica si-ar avea inceputurile in calculele comerciantilor si mestesugarilor fenicieni. In ce priveste geometria, istoricul grec Herodot din Halicarnas (c. 484-c. 420 i.Hr.) aminteste de revarsarile anuale ale Nilului si necesitatea arpentorilor egipteni de a restabili prin masuratori suprafata proprietatilor inundate pentru o corecta percepere a impozitelor. In limba greaca, geo = ,,pamant" si metron = ,,masurare", deci pentru vechii greci, geometrie = ,,masurarea pamantului (terenului)". Conform acestui punct de vedere, provenit de la grecii antici, geometria ar fi aparut in Egiptul antic ca o stiinta (arta) a masurarii terenurilor.
Herodot relateaza ca a aflat de la preotii egipteni ca Sesostris ( = Senusret este numele mai multor faraoni din dinastia a 12-a, Regatul de Mijloc; Herodot se refera de fapt la Ramses al II-lea, cel Mare, al treilea faraon din dinastia a 19-a, Regatul Nou, probabil cunoscut de greci cu numele Sesostris, sau e o confuzie) cand s-a urcat pe tron (la c. 1314 i.Hr., a domnit 67 de ani), a impartit pamantul fertil in parti egale si a stabilit noi impozite anuale. Daca revarsarea fluviului diminua lotul, arpentorii trebuiau sa restabileasca suprafata, iar impozitul trebuia scazut proportional cu paguba produsa asupra terenului; urmeaza acum la Herodot o informatie pretioasa despre originile egiptene ale geometriei grecesti, citata de toata lumea:
,,Parerea mea este - spune Herodot - ca aici [in Egipt, n.n.] se afla inceputurile geometriei, care de aici a trecut apoi in Elada."
Deci daca Egiptul este un dar al Nilului, geometria este un dar al Egiptului.
Ulterior lui Herodot, avem mai multe marturii, din surse directe sau care mentioneaza doar traditia, ca inceputurile geometriei s-au aflat in Egipt. Istoricul grec Diodor din Sicilia (fl. c. 40 i.Hr.) adauga langa geometrie si astronomia-astrologia si afirma ca preotii egipteni ii considera pe Solon, Pithagora, Platon, Democrit, Oenopide din Chios si Eudox din Cnid ca fiind elevii lor:
,,Preotii egipteni marturisesc [...] ca prin Egipt ar fi calatorit [...] poetul Homer, Licurg din Sparta, Solon din Atena si filosoful Platon. Mai amintesc si de Pithagora din Samos, de matematicianul Eudoxos, Democrit din Abdera si de Oenopides din Chios [...] Ei [preotii] arata ca toate cele cate au starnit admiratia elenilor au fost imprumutate din tara Egiptului"."
Descrierea produsului
Exista mai multe modalitati de a scrie o carte de istoria matematicii. Cei mai multi autori prefera o prezentare cronologica, pe civilizatii umane sau zone geografice, a celor mai semnificative momente si realizari matematice, fara a proiecta faptele matematice in contextul istoric in care acestea s-au produs.
Asa cum sugereaza si titlul volumului de fata, perspectiva din care sunt prezentate in aceasta carte realizarile matematice vizeaza in principal „arta matematica", ceea ce impune de la sine prezentarea atat a „pieselor", dar si a „autorilor" acestora. Si cum orice „piesa" trebuie sa aiba si un „decor", in fundalul faptelor matematice prezentate de autor, vedem reconstituita — in epoci istorice foarte indepartate — scena politica, sociala si economica a perioadei in care au fost obtinute acele realizari matematice.
Volumul de fata este organizat pe 3 capitole:
I. Egiptul. Mesopotamia;
II. Grecia. Lumea greco-romana;
III. China. India. Lumea Noua (Perioada precolumbiana)
Asa cum sugereaza si titlul volumului de fata, perspectiva din care sunt prezentate in aceasta carte realizarile matematice vizeaza in principal „arta matematica", ceea ce impune de la sine prezentarea atat a „pieselor", dar si a „autorilor" acestora. Si cum orice „piesa" trebuie sa aiba si un „decor", in fundalul faptelor matematice prezentate de autor, vedem reconstituita — in epoci istorice foarte indepartate — scena politica, sociala si economica a perioadei in care au fost obtinute acele realizari matematice.
Volumul de fata este organizat pe 3 capitole:
I. Egiptul. Mesopotamia;
II. Grecia. Lumea greco-romana;
III. China. India. Lumea Noua (Perioada precolumbiana)
Fragment din cartea "O istorie a matematicii: Antichitatea pana in secolul VI (XIII)" de Adrian C. Albu
"2.2. Originile disciplinelor matematice
"2.2. Originile disciplinelor matematice
Se admite in general ca primele cunostinte matematice au aparut din necesitati practice. Astfel, aritmetica si-ar avea inceputurile in calculele comerciantilor si mestesugarilor fenicieni. In ce priveste geometria, istoricul grec Herodot din Halicarnas (c. 484-c. 420 i.Hr.) aminteste de revarsarile anuale ale Nilului si necesitatea arpentorilor egipteni de a restabili prin masuratori suprafata proprietatilor inundate pentru o corecta percepere a impozitelor. In limba greaca, geo = ,,pamant" si metron = ,,masurare", deci pentru vechii greci, geometrie = ,,masurarea pamantului (terenului)". Conform acestui punct de vedere, provenit de la grecii antici, geometria ar fi aparut in Egiptul antic ca o stiinta (arta) a masurarii terenurilor.
Herodot relateaza ca a aflat de la preotii egipteni ca Sesostris ( = Senusret este numele mai multor faraoni din dinastia a 12-a, Regatul de Mijloc; Herodot se refera de fapt la Ramses al II-lea, cel Mare, al treilea faraon din dinastia a 19-a, Regatul Nou, probabil cunoscut de greci cu numele Sesostris, sau e o confuzie) cand s-a urcat pe tron (la c. 1314 i.Hr., a domnit 67 de ani), a impartit pamantul fertil in parti egale si a stabilit noi impozite anuale. Daca revarsarea fluviului diminua lotul, arpentorii trebuiau sa restabileasca suprafata, iar impozitul trebuia scazut proportional cu paguba produsa asupra terenului; urmeaza acum la Herodot o informatie pretioasa despre originile egiptene ale geometriei grecesti, citata de toata lumea:
,,Parerea mea este - spune Herodot - ca aici [in Egipt, n.n.] se afla inceputurile geometriei, care de aici a trecut apoi in Elada."
Deci daca Egiptul este un dar al Nilului, geometria este un dar al Egiptului.
Ulterior lui Herodot, avem mai multe marturii, din surse directe sau care mentioneaza doar traditia, ca inceputurile geometriei s-au aflat in Egipt. Istoricul grec Diodor din Sicilia (fl. c. 40 i.Hr.) adauga langa geometrie si astronomia-astrologia si afirma ca preotii egipteni ii considera pe Solon, Pithagora, Platon, Democrit, Oenopide din Chios si Eudox din Cnid ca fiind elevii lor:
,,Preotii egipteni marturisesc [...] ca prin Egipt ar fi calatorit [...] poetul Homer, Licurg din Sparta, Solon din Atena si filosoful Platon. Mai amintesc si de Pithagora din Samos, de matematicianul Eudoxos, Democrit din Abdera si de Oenopides din Chios [...] Ei [preotii] arata ca toate cele cate au starnit admiratia elenilor au fost imprumutate din tara Egiptului"."
Detaliile produsului
De pe acelasi raft
-
2+1 gratis
Price
49.00 Lei
49.00 Lei
-
Price
45.00 Lei
45.00 Lei
-
PRP: 35.00 Lei
33.25 Lei
33.25 Lei35.00 Lei
-
Price
30.00 Lei
30.00 Lei
-
Price
50.00 Lei
50.00 Lei
