O vrajitoare ingrozitoare
Fragment din romanul "O vrajitoare ingrozitoare" de Jill Murphy:
“Doamna Cackle se aseza greoaie pe scaun si se uita mai intai la cutie si apoi la Mildred.
— Mildred, spuse ea cu o voce grava. Inca mai sufar dupa umilirea mea publica de seara trecuta. Din cauza ta, reputatia acestei scoli zace acum in noroi si cu toate astea tu te astepti ca eu sa cred o poveste incredibila ca asta?
— Dar e adevarat! striga Mildred. Pot chiar sa le descriu pe cateva dintre ele. Una era inalta si slaba, si avea parul carunt si des, si mai era una care arata exact ca dumneavoastra, doamna Cackle, iertati-mi indrazneala. Avea ochelari cu rame groase si verzi...
— Stai un pic, zise doamna Cackle, ridicandu-si ochelarii. Ai zis ca avea ochelari cu rame groase si semana cu mine?
— Da, doamna Cackle, raspunse Mildred, cu ochii rosii. Cu rame verzi. Imi cer scuze daca am fost nepoliticoasa.
— Nu, nu, copila, nu e vorba de asta, raspunse doamna Cackle, tragand din nou cu coada ochiului in cutie.
Apoi se intoarse catre doamna Hardbroom.
— Stii, cred ca fata s-ar putea sa aiba dreptate pana la urma. Persoana pe care a descris-o pare a fi sora mea cea haina, Agatha, care a fost dintotdeauna extrem de invidioasa pe functia mea in aceasta Academie.
Doamna Cackle se uita lung la melci, pe deasupra ochelarilor.
— Ei, bine, Agatha, chicoti ea. Deci ne intalnim din nou. Ma intreb care dintre frumusetile astea esti tu. Oare ce sa facem cu ele, doamna Hardbroom?
— Eu propun sa le schimbam la loc, la forma lor naturala.
— Dar nu putem! striga doamna Cackle ingrozita. Sunt douazeci.”
Descrierea produsului
Fragment din romanul "O vrajitoare ingrozitoare" de Jill Murphy:
“Doamna Cackle se aseza greoaie pe scaun si se uita mai intai la cutie si apoi la Mildred.
— Mildred, spuse ea cu o voce grava. Inca mai sufar dupa umilirea mea publica de seara trecuta. Din cauza ta, reputatia acestei scoli zace acum in noroi si cu toate astea tu te astepti ca eu sa cred o poveste incredibila ca asta?
— Dar e adevarat! striga Mildred. Pot chiar sa le descriu pe cateva dintre ele. Una era inalta si slaba, si avea parul carunt si des, si mai era una care arata exact ca dumneavoastra, doamna Cackle, iertati-mi indrazneala. Avea ochelari cu rame groase si verzi...
— Stai un pic, zise doamna Cackle, ridicandu-si ochelarii. Ai zis ca avea ochelari cu rame groase si semana cu mine?
— Da, doamna Cackle, raspunse Mildred, cu ochii rosii. Cu rame verzi. Imi cer scuze daca am fost nepoliticoasa.
— Nu, nu, copila, nu e vorba de asta, raspunse doamna Cackle, tragand din nou cu coada ochiului in cutie.
Apoi se intoarse catre doamna Hardbroom.
— Stii, cred ca fata s-ar putea sa aiba dreptate pana la urma. Persoana pe care a descris-o pare a fi sora mea cea haina, Agatha, care a fost dintotdeauna extrem de invidioasa pe functia mea in aceasta Academie.
Doamna Cackle se uita lung la melci, pe deasupra ochelarilor.
— Ei, bine, Agatha, chicoti ea. Deci ne intalnim din nou. Ma intreb care dintre frumusetile astea esti tu. Oare ce sa facem cu ele, doamna Hardbroom?
— Eu propun sa le schimbam la loc, la forma lor naturala.
— Dar nu putem! striga doamna Cackle ingrozita. Sunt douazeci.”
Detaliile produsului