Lumea noastra este atat de vulgara, de spurcata la vorba! Atat de obscena, nu numai in sensul erotic, ci prin nerusinarea fara frontiere a vietii publice. Aici intervine un alt aspect al revolutiei erotismului care triumfa prin lirica lui Emil Brumaru. Vorbirea, nemaicenzurata de morala, este supusa altor oprelisti, mult mai stricte. Interdictia dupa Brumaru nu e o afacere de morala, ci de estetica. Ce suna urat nu poate fi spus. Imi imaginez o lume in care cel ce nu va vorbi poetic despre sex va fi obligat sa se abtina. Un binefacator puritanism estetic va cuprinde lumea. Cuvintele vor fi poezie sau nu vor fi deloc. Desigur, nu e inca de imaginat ca strada il va urma pe Brumaru."
Ion Vianu

„Imi stai pe creieri in genunchi si-n coate.
Cat crezi, iubito, ca mai pot rabda?
Mi-s simturile trase la rindea, sira spinarii zbarnaie in spate...”
Emil Brumaru

Emil Brumaru este autorul a peste 15 volume, printre care Detectivul Arthur (1970), Julien Ospitalierul (1974), Cantece naive (1976), Adio, Robinson Crusoe (1978), Dulapul indragostit (1980), Ruina unui samovar (1983), Dintr-o scorbura de morcov (1998), Infernala comedie (2005). Poemele sale au fost incluse in antologii publicate in Germania, Franta si Marea Britanie.

Premii si distinctii: Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Debut (1970); Premiul National de Poezie „Mihai Eminescu" (2001) pentru Opera Omnia; Premiul de Excelenta la editia a XXVI-a a Festivalului „George Bacovia" (2005) pentru intreaga activitate scriitoriceasca.