Fragment:

" Pescarul si nevasta lui
Poveste germana
Fratii Grimm

A fost odata un pescar sarman care traia, impreuna cu nevasta lui, intr-o cocioaba pe malul in fiecare zi, pescarul se ducea cu undita sa prinda peste, dar abia daca reusea sa agoniseasca cele necesare traiului de pe o zi pe alta. intr-o buna zi, isi arunca undita ca de obicei si se puse pe asteptat, privind intre timp la apa limpede precum cristalul ce se intindea ilesfarsita in fata lui. si cum statea el asa, se pomeni cu un peste urias in carligul unditei. si mare-i fu mirarea cand pestele prinse a grai:
— Pescarule, rogu-te,
da-mi drumul, caci eu nu sunt un peste adevarat, ci un print vrajit. La ce-ti va folosi daca ma vei lua cu tine? Nici macar nu sunt bun de mancat, asa ca mai bine arunca-ma in apa si lasa-ma sa plec.
— Fie, se invoi pescarul, nu-i nevoie sa-mi spui atatea vorbe, am sa te las sa inoti mai departe... Dadu apoi drumul pestelui in apa limpede, iar acesta se duse la fund, lasand o lunga dara sangerie in urma lui. Dupa ce mai statu o vreme pazindu-si undita, dar fara nici un folos, bietul om se ridica si se intoarse acasa, la nevasta care-l astepta in bordeiul lor saracacios. Dar'bine, barbate, vii cu mainile goale, n-ai prins nimic azi?
— N-am prins nimic, dadu din umeri omul, adica am prins un peste, dar ce crezi ca mi s-a intamplat? Nu era unul obisnuit, ci unul care vorbea si care m-a rugat dau drumul, spunandu-mi ca este de fapt un print vrajit si nu un peste. Asa ca l-am lasat sa se duca, ce era sa fac!...
— Cum, nu ti-a indeplinit nici macar o dorinta? se mira nevasta.
 — Nu, raspunse omul, ce era sa-mi doresc?
 — O, barbate, barbate, nu vezi cat de urat e bordeiul asta al nostru si ce rau miroase? Nu-ti doresti si tu o casuta in care sa traiesti linistit? Du-te inapoi si striga-l, spune-i ca vrem o casuta frumoa-sa. Cred ca o sa te asculte, hai, du-te, grabeste-te.
Cand pescarul ajunse din nou la malul marii, apa era galben-verzuie si nu limpede, cum era de obicei."