Razboiul pulberii negre este cartea a treia din seria Temeraire

Din Imperiul Otoman s-au cumparat trei oua de dragon foarte pretioase, iar capitanul Laurence si uriasul dragon Temeraire trebuie sa strabata Turcia, pentru ca transportul sa ajunga in siguranta in Anglia. Cei doi ajung in tinuturile Germaniei la timp pentru a fi martori la Batalia de la Jena, se confrunta cu soldatii lui Napoleon, cu un dragon periculos din Franta si cu alte personaje de basm. Povestea nascocita de Naomi Novik, in care cititorul descopera personaje irezistibile, se citeste pe nerasuflate.

Un roman fantasy inspaimantator de distractiv. - Stephen King

Aventuri, personaje savuroase, tinuturi mirifice si mult imprevizibil fac din romanul lui Naomi Novik o carte pe care n-o poti lasa din mana. - The Guardian

Razboiul pulberii negre, a treia carte din seria de succes Temeraire, este ca o calatorie spectaculoasa in timp, o calatorie in timpul careia fantezia se confunda cu realitatea si trecutul se insufleteste. Imaginatia lui Novik are o forta cuceritoare. - The Washington Post
Fragment din romanul "Razboiul pulberii negre. Seria Temeraire. Vol.3" de Naomi Novik:

"Tharkay ii conduse fara gres prin sectorul dragonilor si pe langa o mica moschee frumos pictata, in fata careia se aflau o piata plina de barbati si chiar si cativa dragoni care se prosternau, pe covoare de rugaciune moi, tesute. La marginea pietei, ajunsera la un pavilion confortabil, suficient de mare chiar si pentru Temeraire, cu acoperisul de panza groasa sustinut de coloane suple si inalte din lemn, cu plopi ce umbreau piata de jur imprejur. Cu o mica parte din rezerva de argint, din ce in ce mai redusa, a lui Laurence, cumparara oi pentru cina lui Temeraire si un pilaf consistent de oaie cu ceapa si stafide dulci si moi pentru a lor, impreuna cu felii rotunde de lipie rumenita si pepeni verzi, zemosi, pe care ii mancara, in felii groase, pana la coaja.
- Maine putem vinde celelalte camile, spuse Tharkay, dupa ce putinele resturi de mancare fura indepartate si oamenii se asezasera prin toate partile pavilionului sa picoteasca pe covoarele si pernele comode. Calauza hranea vulturul cu bucati de ficat de oaie, aruncate de Gong Su in timp ce pregatea mancarea pentru Temeraire. De aici si pana la Kashgar oazele sunt mai numeroase, continua el, si trebuie sa caram apa doar pentru o zi.
Nici o alta veste n-ar fi putut fi mai bine-venita: simtindu-se iarasi bine, trupeste si sufleteste, si extrem de usurat ca traversasera. desertul cu bine, Laurence era inclinat sa fie ingaduitor. Ca sa gaseasca o alta calauza cerea timp si plopii care murmu-rau la unison in jurul luminisului ii aratau ca nu dispunea de asa ceva: frunzele Incepusera sa se ingalbeneasca, semnele tim-purii ale toamnei."