Un întreg univers alcătuit în 339 de pagini .. universul unui tânăr ajuns în fața realității unei maturizări iminente. Vis sau realitate? Ce te atrage mai mult? Un drum continuu între vis și realitate alături de Stanislav, un tânăr autor de 20 de ani..

Mi-a plăcut enorm stilul de scriere precum şi exprimarea directă şi concretă. O recomand cu tot dragul ❤

‘’Realitatea visului’’ este una dintre primele cărți pe care le-am citit în 2020, fiind o scriere ce îmbină în mod armonios realitatea și ficțiunea, experiențele autorului și elemente fantastice. Deși a fost prima oară când am citit ceva de la Răzvan Marian, mi-a plăcut stilul său de scriere direct ce îi oferă cărții un caracter realist. Cu siguranta voi mai citi ceva de la el. ( mai multe detalii aici)

Modul în care ne poartă personajul în lumea sa este unic. Te face să te simți parte din poveste. Din povestea lui. Coperta cărții, din punctul meu de vedere, este superbă. Parcă îți șoptește faptul că odată începută această carte, nu o vei mai lăsa din mână. Este misterioasă, amuzantă, serioasă. (recenzia completă: fatacucartile2017.wordpress.com)

"Realitatea visului" este o carte carte merită citită de cât mai multă lume și pe care o recomand din tot sufletul, fiind o lectură destul de ușoară, care nu îți permite să o lași din mână, de la prima până la ultima pagină, plină de umor, cu replici tari și un limbaj lejer, colorat. Citind, veți experimenta o mulțime de stări, veți trăi cot la cot cu personajele și veți pătrunde într-o lume fabuloasă a viselor.

Autorul a creat un Univers perfect, care prezintă pe larg toate părțile bune și mai puțin bune din viața unui tânăr care trece prin etapa maturizării. A fost conturată trecerea de la lumea reală la cea a viselor, evidențiindu-se gândurile, trăirile și ideile fiecărui personaj participant la desfășurarea evenimentelor, în special al personajului principal, narator al aproape tuturor capitolelor, Stanislav, un scriitor de douăzeci de ani, prin prisma căruia putem parcurge drumul continuu dintre realitate și vis. (Recenzie completă aici : )

O carte uimitoare care te duce pe culmile realității, iar mai apoi te aruncă în brațele imaginației. Am citit cartea într-o singură zi și mi-a plăcut enorm de mult. Consider că este o carte numai bună pentru a ieși dintr-o lectură obișnuită datorită naturaleții cu care este redactată. Scrierea autorului nu este deloc complexă, ceea ce face lecturarea cărții mult mai ușoară, însă aceasta acaparează cu grijă cititorul și îl face să nu mai lase cartea jos din mână. Dacă doriți o lectură perfectă și cu surse din orice domeniu, aceasta este cartea potrivită pentru voi!❤

E o carte numa' buna daca vrei sa te apuci de citit si sa nu te mai opresti. ;)

Le astept pe urmatoarele cu nerabdare. ♥

Dacă ai nevoie de o carte printre cărei rânduri să te pierzi, să plutești printre stele de mână cu luna, lupii, oameni mascați și multe alte personaje surprinzătoare, asta este cartea ta.

Un stil direct dar în același timp seducător  caracterizează realitatea și visele personajului principal, Stanislav, bărbatul misterios care te va cuceri din primele rânduri.

Rasfoind aceasta carte mi-a deschis mai multe orizonturi ale viselor, ma consider o visatoare si cred ca de asta m-a atras atat de tare si a reusit sa imi capteze atentia, iubesc supranaturalul, continutul a fost dincolo de granitele imaginatiei mele. "- O sa ai Luna mereu..... Asa ca o sa ti-o crestez pe piele. O sa patrunda in tine, si, daca vei fi norocos, si tu o vei patrunde pe ea intr-o zi...." , citind aceste randuri, m-am dus instantaneu cu gandul la lupii aceia care urla la nesfarsit la luna plina, dragii de ei, de fapt isi declara din toate incheieturile iubirea, iubirea vesnica catre preascumpa lor Luna. De cele mai multe ori doar cartile romantice ma "prind" mai bine, insa aceasta m-a trezit putin la realitate, m-a scos din clasicele povesti cu final fericit, citind primul capitol am constatat ca nu degeaba se numeste "Realitatea", eiii, acel capitol este realitate pura. Am apreciat in prima faza, inca de la primul rand citit, limbajul, mi-am spus in sinea mea "uite ca se poate si altfel" si de atunci am incercat sa gasesc mereu o "fereastra" prin care sa scap putin de la sarcina mea principala, cea de mamica si sa imi alimentez putin imaginatia, m-a ajutat sa ma desprind putin de rutina mea, simteam ca eram din nou ca in vremurile de demult, doar eu, cu un pahar de vin, o tigara si linistea seriii....

“… toti sunt actori. Nimeni nu scapa de teatru. Fiecare il traieste intr-un anume fel. Fie ca e actorul principal, secundar sau spectator.” Aceste randuri mi-au dat mult de gandit in timp ce citeam “Realitatea visului” scrisa de Razvan Marian. Nu numai datorita faptului ca ele ne arata un adevar pe care noi il constientizam sau nu, dar si pentru ca fiecare persoana este actorul si spectatorul propriei vieti. In acest roman contemporan, personajul principal, Stanislav, ne arata ca in spatele mastii sociale pe care acesta o afiseaza, se ascunde o mare singuratate; date fiind acestea, Stanislav alege sa se retraga intr-o cochilie a singuratatii, insotit fiind numai de visurile lui si de sticlele de vin. Insa, aceasta carte ne arata mult mai mult decat o simpla poveste a unui personaj pierdut in propria lui singuratate si visare; in aceasta carte este prezentat un amalgam de povesti ce tin, intr-o mare masura, de imaginar si ne poarta pe culmile visarii alaturi de persoanjul principal.

As putea începe prin “ aceasta carte m-a impresionat...” bla bla. No, cartea asta m-a făcut sa o iau cu mine in vacanța și sa împărțim amândouă șezlongul. Cartea asta m-a făcut sa pierd nopți ignorând somnul. Cartea asta a scos latura mea sensibilă la înaintare și tot ea m-a făcut și sa rad cu pofta in plină noapte.

Cartea asta e geniala și deși știu ca asta nu-i permis sa spui intr-un feedback, eu vreau s-o spun, pentru ca mi-a placut limbajul de zi cu zi, fără perdea, fără cuvinte sofisticate. Pentru ca ador ultimul capitol chiar dacă el nu se termina tocmai cum mă așteptăm eu, pentru ca are un capitol plin de ficțiune, pentru ca le are pe toate zic eu.

Exact așa cum am spus și mai sus: am ras, am plâns, iar acum e timpul sa o laud. Aștept cu nerăbdare următoarea cartea.