Dincolo de vid si plin

In Sutra Diamantului, Buddha a spus ca el nu avea o Dharma fixa de predat, deoarece doctrina sa consta numai in eliminarea gandurilor care tulbura mintea. Cand mintea devine linistita, intelepciunea inerenta fiecarui om poate sa se manifeste si sa-l faca pe acesta sa perceapa natura proprie, care conduce la atingerea starii de iluminare. Totusi, intrucat oamenii au capacitati diferite de a percepe adevarul, Buddha a fost nevoit sa-i invete Hinayana pe cei ce erau capabili sa primeasca doar adevarul incomplet si Mahayana pe discipolii care erau pregatiti pentru invatatura suprema. Aceasta este ceea ce numim metoda expedienta a scolii de invatare cu ajutorul sutrelor si discursurilor.

Era totusi imposibil ca realitatea absoluta sa fie revelata doar prin intermediul cuvintelor, caci in ciuda faptului ca Buddha le-a revelat Mintea in sutre, discipolii sai nu au reusit sa o inteleaga. In cele din urma el a cules o floare si le-a aratat-o pentru a le pune la incercare puterea de a patrunde telul ultim al invataturii sale. Dintre toti, doar Mahakasyapa a inteles gestul lui Buddha si, recunoscator, l-a intampinat cu un zambet larg. Atunci Buddha i-a spus: "Eu am comoara Ochiului Adevaratei Dharma pe care acum ti-o transmit tie". O transmisiune dincolo de cuvinte, de la minte la minte. Acesta a fost inceputul descendentei Ch`an (Zen) a celor douazeci si opt de patriarhi indieni si cinci patriarhi chinezi, iar daca ii adaugam si pe cei sapte Buddhasi ai antichitatii care i-au precedat, numarul total al Buddhasilor si Patriarhilor scolii Ch`an a fost de patruzeci.

Cartea de fata cuprinde doctrinele fondatorilor (patriarhilor) celor cinci scoli Chan (Zen), traduse dupa cele mai vechi texte descoperite pe teritoriul Chinei. Aceste invataturi nepretuite si-au extins treptat influenta in tot Extremul Orient, dainuind de peste un mileniu si jumatate.