In ultimii ani de existenta ai Principatului Transilvaniei, inainte de asediul Vienei, pe Pamantul Craiesc, doi gemeni, Reynold si Konrad, impreuna cu fratele lor de cruce Wilhelm, fiul episcopului raposat Stephan Adami, cutreiera voiniceste sub flamura nemiloasa a Sortii. Intre cetatea laica (Sighisoara), simbolizata de capetenia strajilor, Sigismund de Gernyeszeg, conte de Teleki si cea episcopala (Biertan) izbucneste un razboi necrutator, cele doua tabere lupta pentru ochii senini ai fecioarei cu par stacojiu, fermecatoarea Beatrix fiica lui Krauss, cronicarul orasului. Insa defectele si ambitiile cutezatorilor compromit sansele lui Wilhelm la tronul episcopal, jefuind o caravana austriaca, ce-a incalcat privilegiile sasesti primite de la regii Ungariei. Astfel, cei doi cavaleri ratacitori atrag asupra lor furia lui Sigismund, fratele celui mai puternic barbat din principat, Mihail de Teleki, calauzitorul domnitorului Apafi.

 

Peste acest tablou amoros se intrezaresc tusele etnice (sasii, secuii, ungurii si negustorii austrieci), religioase (luteranism, catolicism si calvinism), feudale (starile privilegiate ale Ardealului), aristocratice (nobilii, orasenii, taranii liberi si iobagii), sociale (breslasii, patricienii, nomazii si sedentarii), politice (Sfantul Imperiu contra Inaltei Porti), comunitare (vecinatatile, tatii de vecinatate si spiritul lor), juridice (juzii regali, pedepsele capitale, calaul), mestesugaresti (maestri, calfele si ucenicii) si urbane (Orasul de Sus impotriva Orasului de Jos). Acest mozaic de contraste este spulberat de navalirea ordiei lui Ghirai, tatarii parjolesc si asediaza Sighisoara, dar si targurile ei, pana la aparitia ostirii scaunelor condusa de comitele Sibiului.