Scriptura si autoritatea lui Dumnezeu - cum sa citim Biblia astazi.

Cartea de fata ofera Bisericii si omului contemporan o noua si mai deplina viziune asupra Scripturii. Dincolo de o simpla carte cu revelatii transcendente sau invataturi morale, ea apare ca o expresie si un instrument esential in realizarea planului lui Dumnezeu cu umanitatea inceput prin Israel si implinit in Iisus cel rastignit si inviat. Spunand povestea creatiei si Imparatiei Lui, autoritatea ei este autoritatea lui Dumnezeu care se exercita prin Scriptura in Biserica.
Uitarea acestui fapt rezulta din radiografierea atenta a diverselor versiuni ale celor doua tipuri de lectura — traditional-religioasa si istoric-critica — de care a avut parte Biblia in primele saisprezece secole ale istoriei Bisericii, precum si in cele trei secole de cultura postiluminista, cu rastalmacirile ei de dreapta sau de stanga. Impasurile in care s-a ajuns pledeaza pentru depasirea polarizarilor si necesitatea unei lecturi proaspete, in acelasi timp orientata spre Imparatia lui Dumnezeu si inradacinata in istorie.
Facand loc atat traditiei, cat si ratiunii, acordand atentie contextelor, citirea integrala propusa de episcopul N.T. Wright vrea sa restituie o viziune complexa despre Biblie, in al carei centru se afla o ampla naratiune in cinci acte: creatie — cadere — Israel — Iisus — Biserica (eliminarea locului esential al lui Israel fiind responsabila de distorsiunile survenite atat in traditie, cat si in stiinta biblica moderna). Cinci sunt insa caracteristicile acestei atat de necesarei lecturi holistice, nedualiste, a Scripturii. Ele ne arata ca trebuie sa o citim in toate contextele ei, in mediu liturgic, studiind-o intens in privat, cu mintile improspatate de rezultatele stiintei adevarate si sub calauzirea liderilor acreditati ai Bisericii. Atunci vom avea in ea imaginea planului lui Dumnezeu pentru intregul cosmos, inaugurat dramatic de Iisus si aplicat acum prin viata Bisericii calauzita de Duhul Sfant tocmai in calitatea ei de comunitate care citeste Scriptura.
Fragment din carte:

"„Literala" si „neliterala"

Aceasta opozitie se exprima in termenii polarizarii intre interpretarile „literaliste" si „neliteraliste". Asa cum am vazut, aceasta folosire a cuvantului „literal" si a celor asemanatori difera in chip semnificativ de folosirea acestor cuvinte in controversele secolului XVI, iar cei care se numesc pe ei insisi „literalisti" in acest sens modern nu trebuie sa-si imagineze prin aceasta ca invoca sprijinul reformatorilor. Intr-adevar, aceste etichete au ajuns sa desemneze nu doar propuneri hermeneutice diferite ci, mai cu seama in Statele Unite ale Americii, intregi viziuni diferite despre lume. Ceea ce face o discutie serioasa asupra textelor discutate aproape imposibila atunci cand acuze implicite de „vinovat prin asociere" („Esti doar un fundamentalist literalist" sau „Esti doar un liberal necredincios") rasuna in lung si in lat.
Aceasta falsa polarizare de tipul sau/sau duce la serioase distorsiuni de perceptie. Nu toti care incearca sa urmeze Biblia in detaliu, ca si in ansamblu, sunt fundamentalisti; nici nu sunt vinovati de esecurile culturale, intelectuale si morale, pe care liberalii nord-americani (si altii) le sesizeaza la conservatorii nord-americani (si altii). De asemenea, nu toti cei care pun sub semnul intrebarii unele elemente ale invataturii Noului Testament sau ale aplicabilitatii ei la zilele noastre sunt „liberali" in sensul peiorativ promovat de conservatorii sau traditionalistii nord-americani. In timpul dezbaterii trebuie avute fireste in minte excesele extraordinare si uneori ingrozitoare de comportament ale ambelor tabere in politicile sociale si culturale locale ale Americii de Nord. Ca si ciudatenia (cum apare unui observator extern) ca in unele privinte tocmai cei mai pasionati de un crestinism „conservator" prefera adeseori sa ignore ce anume spune Biblia despre iubirea de vrajmasi si despre justitia economica, si prefera sa uite ca multi dintre exponentii cei mai timpurii ai Scripturii crestine — primii Parinti ai Bisericii — se opuneau ferm pedepsei cu moartea. Daca dorim sa fim literalisti, trebuie sa luam in serios textele relevante pe astfel de teme. Dar rezonantelor culturale, sociale si politice contemporane nu li se poate permite sa determine sensul sau relevanta unor texte sau teme biblice. Abuzul Scripturii a avut loc inca de la bun inceput, cum arata 2 Petru 3, 16, si el nu inseamna nici ca Scriptura e acum inutila, nici ca intrebuintarea ei potrivita nu mai poate fi recuperata."