Teoria haosului, unificarea, teoria relativitatii? Pisica lui Schrodinger si legile miscarii? Desigur, cunosti semnificatia acestor notiuni sau, cel putin, ai auzit de ele. Dar le stapanesti destul de bine pentru a le dezbate la o petrecere sau pentru a-ti impresiona prietenii? 

Teorii stiintifice in 30 de secunde prezinta, intr-o maniera revolutionara, cele mai semnificative si mai controversate 50 de teorii. Experti in domeniul stiintei au fost provocati sa-si abandoneze jargonul pretentios si sa incerce sa explice, pe intelesul tuturor, cele mai sofisticate teorii stiintifice – in doar doua pagini, 300 de cuvinte si o ilustratie metaforica. Timpul este relativ, dar devine tot mai pretios intr-o lume ce pare sa se invarta din ce in ce mai repede. Acest volum unic iti ofera ocazia sa patrunzi in mintea celor mai mari oameni de stiinta ai lumii, ca sa intelegi notiuni fundamentale ale universului nostru. 

Paul Parsons este fost editor al publicatiei Focus, care apartine postului de televiziune BBC. Interesul sau pentru stiinta l-a incurajat sa colaboreze cu nenumarate publicatii, incepand cu Daily Telegraph si pana la FHM. Volumul The Science of Doctor Who s-a numarat printre cele 12 carti care au concurat in 2007 pentru Royal Society Prize for Science Books.

 

„Fiecare are o teorie la care tine mai mult decat la oricare alta. Este un lucru pe care eu unul ar trebui sa il stiu foarte bine. Cat am fost editorul revistei Focus, publicatie dedicata stiintei si tehnologiei, primeam zilnic scrisori cu astfel de teorii — corespondenta de la cititori care sustineau ca au descoperit misterele gaurilor negre, ale universurilor paralele sau pe cele ale Big Bangului; ca au determinat originea vietii sau ca au unificat legile fizicii particulelor. Le raspundeam, multumindu-le si cerandu-le sa imi trimita demonstratiile lor matematice. Nu cred ca a facut-o vreunul dintre ei.

Aceasta este diferenta dintre „teoriile" pe care le sustinem intr-o conversatie oarecare cu prietenii si teoriile concepute cu multa truda si migala de oamenii de stiinta.

In domeniul stiintei, teoriile reprezinta creatii logice. Ele reflecta observatiile experimentale cele mai exacte si cea mai justa intelegere a felului in care functioneaza lumea. Dar o teorie stiintifica nu reprezinta obligatoriu un adevar absolut. Ea nu poate sa capteze decat starea actuala a cunostintelor noastre. Exista oricand posibilitatea aparitiei unui nou element care sa infirme teoria si sa ii trimita pe teoreticieni inapoi la masa de lucru. Un exemplu este modul in care este perceput sistemul solar. In secolul II d.Hr., filosoful grec Ptolemeu a dezvoltat teoria conform careia Pamantul s-ar afla in centru sistemului solar — o explicatie coerenta pentru nivelul observatiilor astronomice de la acea data. La inceputul secolului XVII, astronomul italian Galileo Galilei a inceput insa sa scruteze cerul cu nou inventatul telescop. Acesta i-a permis sa faca observatii mai acurate decat cele realizate cu ochiul liber. Observatiile lui Galilei au dezvaluit detalii in concordanta cu o noua teorie, propusa de astronomul polonez Nicolaus Copernic cu o suta de ani mai inainte. Teoria lui Copernic prezenta pozitionarea Soarelui, si nu a Pamantului, in centrul sistemului solar, imagine care ne pare atat de familiara. Multe observatii facute intre timp — inclusiv de navetele spatiale — au confirmat viziunea heliocentrista.

Printre alte teorii care s-au dovedit ulterior gresite s-au numarat cea a Pamantului plat, a flogisticului — o incercare timpurie de a explica originea focului — si a proiectului inteligent. Intelegerea noastra teoretica a aproape fiecarei ramuri a stiintei moderne s-a dezvoltat constant, teoriile vechi si depasite fiind inlocuite de altele noi, imbunatatite.

Teoriile care constituie corpusul cunoasterii stiintifice de astazi cuprind toate domeniile, de la originile universului la modul in care functioneaza mintea umana. In paginile care urmeaza, unii dintre cei mai talentati autori din domeniu descriu cele mai importante 50 de teorii stiintifice. Elementele esentiale ale fiecarei teorii sunt redate intr-un spatiu restrans si in termeni inteligibili pentru toata lumea.

Teoriile prezentate sunt organizate in sapte capitole. Primul este cel al macrocosmosului, vizand macrofizica lumii cotidiene, cum ar fi legile miscarii, gravitatia si electricitatea. Microcosmosul ne atrage atentia spre fenomenele de mici dimensiuni, spre lumea cuantica a atomilor si a altor particule subatomice. Urmeaza evolutia umana — modul in care s-au dezvoltat oamenii, inteligenta si limbajul. Capitolul „Minte si corp" prezinta teorii din domeniul medicinei — de la psihanaliza la terapie genetica.

In „Planeta Pamant" trecem in revista marile teorii care le-au dat oamenilor de stiinta posibilitatea de a intelege cum functioneaza planeta noastra si clima ei. „Universul" arunca o privire mai indepartata, luand in discutie originea, evolutia si soarta cosmosului nostru — si nu numai. Partea finala, „Cunoasterea", se ocupa de ramurile stiintei care cerceteaza dezvoltarea si devenirea stiintei. Aceste capitole includ si portretele celor mai importanti oameni de stiinta — prezentand pe scurt vietile unor personalitati precum Charles Darwin si Stephen Hawking.”