Actiunea se desfasoara in perioada in care dinastia Ptolemeilor a guvernat Egiptul Antic. Cleopatra a VII-a, suverana „taramului iubit al zeilor”, a fost ultima si cea mai celebra reprezentanta a neamului sau. Ea si-a ales titlul de „Cea care isi iubeste patria“, referindu-se la acel Egipt cu trecut glorios, obiect al tuturor visurilor ei. Departe de a se multumi cu o viata luxoasa in Alexandria, regina concepe planul nebunesc de a-i reda patriei sale forta si maretia. Fara Cezar, insa, Cleopatra n-ar fi putut recuceri Egiptul. Fara Cleopatra, Cezar n-ar fi putut stabili o pace durabila in Orient. Povestea de dragoste pasionala se impleteste cu realitatea acelor vremuri, iar romanul lui Christian Jacq ne poarta pe urmele incredibilei epopei amoroase si politice pe care o traiesc cei doi.

 

    „Banchetul oferit de Cleopatra ofiterilor ei se dovedi a fi un adevarat succes. Mercenarii se simtira ridicati la o demnitate neasteptata si, ajutati de vin, se si vazura cucerind Alexandria si cantand imnuri de slava reginei.

    Tanara femeie isi atingea obiectivul: sa castige timp asteptand rezultatul inevitabilei infruntari dintre romani si alexandrini. In fata ei, armata lui Achillas ramanea neclintita, interzicandu-i orice inaintare. Dar intruziunea lui Cezar va fi usoara? Capitala se felicita pentru independenta ei relativa, iar fortele armate ramase pe loc erau capabile, cu sprijinul marinei, sa alunge invadatorul. Numai ca romanii stiau sa se lupte si aveau sa raspunda cu aceeasi moneda, iar victimele vor fi numeroase. Constrans sa-si abandoneze pozitiile, Ptolemeu se va intoarce la Alexandria pentru a participa la lupta.

    Apoi, Cleopatra va interveni.

    Cel putin, voia sa fie convinsa de asta, refuzand sa admita ca Ptolemeu si Cezar vor deveni aliati, dornici s-o ucida. La vederea unei armate imense, asemanatoare unui val urias, soldatii ei amatori ar da bir cu fugitii.

    Ea ar Iupta pana la capat, dar cum sa evite un dezastru?

    Obosita Charmion atipise. Cleopatra iesi din cort si contempla luna plina, soarele noptii care detinea secretul bataliilor victorioase. De ce refuza ea s-o ajute?

    Mercenarii dormeau, cateva santinele stateau de veghe. Atrasa de scanteierea apelor cu reflexii argintii, regina merse pana la capatul promontoriului.

    Desculta, cu privirea atintita la luna, o lua pe o cararuie care se intindea de-a lungul unei dune si cobora spre mare. Cezar avea o reputatie ingrijoratoare: inteligent, siret, nemilos, adorat de legionarii sai, nu cunostea infrangerea. Sa distruga armata improvizata a unei tinere lipsite de experienta militara ar fi pentru el o joaca de copii.

    Totusi, Cleopatra nu se va da batuta. Cunostea soarta dusmanilor Romei: legati de carul invingatorului, erau oferiti ca spectacol unei multimi urlatoare pentru a sfarsi apoi torturati in fundul vreunei temnite intunecate.”