Un magnat lipsit de scrupule. O ambitie nemasurata i-a adus lui Rhys Winterborne, om de rand, o imensa avere si succes. In afaceri si dincolo de ele, Rhys obtine tot ceea ce doreste. In clipa in care o vede pe timida aristocrata Lady Helen Ravenel hotaraste ca va fi a lui. Iar daca trebuie sa-i rapeasca virtutea ca sa fie sigur ca se va marita cu el, cu atit mai bine.
O frumusete retrasa. Helen nu are aproape deloc contact cu lumea stralucitoare si cinica a inaltei societati londoneze, iar jocul seductiei pornit de Rhys Winterborne trezeste in ea o pasiune puternica, la fel de intensa ca si a lui. Desi a primit o educatie aleasa, crede ca numai ea il va putea imblinzi pe viitorul sot. In timp ce dusmanii lui Rhys conspira impotriva lor, Helen va trebui sa-i incredinteze cel mai intunecat secret al ei. Riscurile sint imense... dar rasplata este o viata plina de fericire. Si totul incepe cu... Vreau sa fiu sotia ta
Fragment din romanul "Vreau sa fiu sotia ta" de Lisa Kleypas:
„Spre dezamagirea lui Helen, nu a avut prea multe ocazii sa se vada cu Rhys in prima lor saptamina la Londra. Lipsise citeva zile de la birou, asa ca avea multe de facut. Cand a venit in vizita la Ravenel House, intr-o dupa-amiaza, a trebuit sa se multumeasca sa schimbe cu ea citeva banalitati, in timp ce lady Berwick si gemenele stateau asezate linga ei. Regulile de vizita ale lady-ei Berwick erau explicite si de neincalcat: vizitele trebuiau facute doar in orele anuntate iar vizitatorii nu ramineau mai mult de cincisprezece minute. Cind sfertul de ora s-a incheiat, contesa s-a uitat sugestiv spre ceas.
Privirea lui Rhys a intilnit-o pe a lui Helen, amindoua pline de nerabdare si de dor.
- Cred ca am zabovit destul.
- Vizita dumitale ne-a facut mare placere, domnule Winterborne, i-a raspuns lady Berwick, ridicindu-se la rindul ei in picioare. Esti binevenit sa iei cina cu noi poimiine seara, daca iti permite programul.
- Vineri? Rhys s-a incruntat a regret. As vrea din tot sufletul, dar i-am promis deja primului ministru ca particip la o cina privata.
- Domnului Disraeli? a intrebat Helen facind ochii mari. Este prieten cu tine?
- Sintem cunostinte. Vrea sprijinul meu pentru o motiune de cenzura la legea muncii, care sa le dea dreptul muncitorilor la greva.
- Nici nu stiam ca grevele sint ilegale, a spus Helen.
Rhys a zimbit, vazind-o interesata.
- Numai citeva meserii - timplarii, caramidarii si lucratorii in topitorii - au acest drept legal. Ceilalti nu, ceea ce inseamna ca pot ajunge la inchisoare daca intrerup lucrul.
- Si vrei ca ei sa aiba drept la greva? l-a intrebat Helen. Patron fiind?
- Da. Clasa muncitoare ar trebui sa se bucure de aceleasi drepturi ca oricare altii, in societate.
- Nu este menirea femeilor sa se preocupe de astfel de lucruri, a spus lady Berwick, facind semn a lehamite. Voi cauta o alta data pentru cina care sa-ti convina, domnule Winterborne.
- Il conduc eu, doamna, a spus repede Helen, care isi dorea sa petreaca macar citeva clipe singura cu Rhys.
Lady Berwick a clatinat hotarita din cap:
- Draga mea, nu se cade sa insotesti un domn pina la usa.
Helen le-a aruncat surorilor ei o privire rugatoare.
Cit ai clipi, Pandora a impins cu piciorul scaunul din fata ei, rasturnindu-l.
- Drace! a exclamat. Cum s-a intimplat oare asa ceva?
Contesa s-a intors imediat spre ea.
- Pandora, cum poti folosi acel cuvint?
- Ce sa spun atunci cind rastorn ceva?
- Poti folosi un alt cuvint, ca de exemplu... Lady Berwick a cazut pe ginduri, cautind termenul potrivit, iar Helen a profitat ocazie si s-a strecurat pe usa, impreuna cu Rhys.
Fara sa scoata un cuvint, el a prins-o in brate si a sarutat-o apsat.”