Ovidiu a spus: „Finis coronat opus” (Sfârșitul încununează opera). O astfel de lucrare este volumul „Despre destin” , care cuprinde un schimb de scrisori (din perioada iulie-septembrie 2020) dintre doi mari oameni de cultură români: Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu. Tema destinului a preocupat omenirea încă de la începutul civilizației. S-a scris mult despre acest subiect și se va scrie și de aici înainte. Discutând despre destin, cei doi filosofi – adevărați erudiți – își devoalează fiecare, volens-nolens, propriul sistem de gândire. Complementaritatea ideilor lor filosofice este evidentă și de mare frumusețe. Pentru mine, recitirea și adnotarea cărții (cu definiții și biografii) este la fel de captivantă – dacă nu chiar mai mult – decât prima lectură. Gh. Ștefănescu (83) - Pitești

De 2000 de ani „Scrisorile către Luciliu”, autor Lucius Annaeus Seneca (n. cca 4 îHr. – d. 65), sunt citite cu viu interes nu numai pentru că au fost scrise de preceptorul lui Nero, cel care i-a cerut să se sinucidă (lucru pe care Seneca l-a făcut fără șovăire), dar și pentru faptul că ele, scrisorile, reflectă multe din moravurile acelor vremuri și dezvăluie lupta individului stoic către virtute. Fiecare epocă a avut traducătorii și comentatorii „Scrisorilor…” lui Seneca în țările cu civilizație avansată. În România, Gheorghe Guțu (1906 – 1994), unul din cei mai de seamă clasiciști români, a tradus ”Scrisori către Luciliu”, în 1967, pentru Editura Științifică. O foarte argumentată prefață i-a aparținut atunci lui Isac Davidsohn. Editura Humanitas, București, în 2020, reeditează „Scrisorile către Luciliu”, cu o prefață a unui reputat cadru universitar, dr. Dionisie-Constantin Pîrvuloiu. Prin această apariție, cu o grafică impecabilă, cultura românească își asigură un loc de frunte în rândul culturilor de origine latină. Nu putem să nu vorbim puțin și despre „Spectacolul filozofiei – Cum citim Scrisorile lui Seneca?” de Dana Jalobeanu. În volum sunt comentate toate cele 124 de scrisori ale lui Seneca, existente în cele 20 de cărți păstrate. Munca pentru finalizarea lucrării a fost făcută în timpul pandemiei, dar cartea este rezultanta consultării a 116 lucrări de specialitate din literatura universală. Autoarea face comentariile în cuvinte și expresii bine alese, ale timpului nostru și pune față în fată comportamentul uman de atunci cu cel din zilele noastre. Lucrarea „Spectacolul filozofiei” este o Simfonie cu program, iar Dana Jalobeanu este un mare dirijor. Ea ne dezvăluie sensuri și nuanțe pe care noi nu le-am fi putut sesiza singuri. Practic, noi nu putem gândi cu mintea noastră. Gândim cu mintea celor din generațiile trecute. Noi avem bucuria de a înțelege ceea ce ne-au transmis ei. Atât „S

Dintotdeauna omul a vrut să cunoască natura din care făcea parte, dar și pe sine însuși. Încă din antichitate filozofii greci au fost preocupați de trăsăturile de caracter ale omului. În volumul „Luminile și umbrele sufletului” de Petru Creția – Humanitas, 2020, scriind despre Văicăreală, autorul ne spune: „Teofrast, discipolul lui Aristotel și succesorul lui la conducerea școlii (secolul IV) î.Hr. (nota mea, Gh.-Eug.Ș.- își începea fiecare din cele treizeci de Caractere (Prefăcutul, Pisălogul, Trufașul, Clevetitorul etc.) cu câte o definiție concisă.” Petru Creția (1927 – 1997) fost profesor de limba greacă, traducător al lui Platon, autor, eminescolog, filosof, eseist și traducător. În volumul sus-menționat ne prezintă 33 de minieseuri despre calitățile (luminile) și defectele (umbrele) omului. Scrierea este concisă, fluentă, de mare finețe psihologică, pusă la zi cu realitatea socială a omului contemporan, un adevărat manual de etică. Cred că este o mostră splendidă de filozofie în proză. După ce am citit de două ori cartea, m-am simțit în mod real îmbogățit sufletește, bucuros că am avut acces la o asemenea capodoperă. Gheorghe-Eugeniu Ștefănescu - Pitești