Iubesc stilul scrierilor Irinei Binder. Am citit cu nesaț cele trei volume "Fluturi". Am trăit sentimente multiple si contradictorii alături de personajele cărților. Următoarele scrieri mărturisesc că nu "m-au dat pe spate". "Am scris o carte despre noi" am citit-o într-o noapte, deși a doua zi era o zi plină. Deși comparatia poate nu este pertinentă, citind Irina Binder, parcă o redescopăr pe Ileana Vulpescu.

Am descoperit-o pe Lucinda Riley, citind povestea celor șapre surori adoptate. Abia așteptam să descopăr motivul care l-a făcut pe tatăl adoptiv să infieze fetele. Cu durere am aflat de sfârșitul dureros al autoarei. Sper ca fiul ei să finalizeze saga începută de mama lui. Până atunci, citesc cu nesaț romanul de față. Același stil plin de suspans, cu multe personaje și intrigi greu de stăpânit.

Imi place cum scrie Lucinda Rileily. Am aproape toate cărțile scrise de ea, traduse in limba română. Am citit "Scrisoarea de dragoste". Mi-a plăcut mult.