Sub aspectul ei de societate religioasa, Biserica Ortodoxa intruneste conditiile comune ale cultului, iar specificul ei rezida tocmai in cuprinsul doctrinar al credintei sale, in formele in care acesta se manifesta in ceremonial, in organizare, in scopul ei specific crestin si in mijloacele pe care le intrebuinteaza potrivit doctrinei sale. La toate acestea se mai adauga si faptul ca aparitia in istorie a Bisericii crestine in chip de cult s-a produs intr-o vreme cand Statul exista deja. Biserica a aparut deci in cadrul Statului, dar nu din initiativa acestuia (...).

Biserica este o organizatie social-religioasa deosebita de cea a Statului; ea nu este o creatie a Statului, dupa cum nici Statul nu este o creatie a Bisericii; ea nu are preocuparile si telurile Statului, nu se confunda cu acesta, dupa cum nu se confunda cu nicio alta forma de organizare sociala si cu nicio institutie din cadrul aparatului de Stat si nici cu vreo alta organizare sociala parastatala, suprastatala, sau cu oricare alta, oricat de insemnata sau de neinsemnata ar fi aceasta (...).

Nu exista dogma sau articol de credinta asupra Statului si nici asupra unui sistem de raporturi dintre Biserica si Stat. Intr-adevar, nici in Sf. Scriptura, nici in Sf. Traditie nu se gaseste vreo teorie sau vreo invatatura crestina despre Stat, de asemenea, nici in sfintele canoane sau in alte documente reprezentative pentru invatatura si atitudinea Bisericii in aceasta problema. Exista doar diverse teorii teologice, si unele dintre ele chiar teologumene, care n-au fost insusite insa oficial de Biserica. - Pr. Prof. Univ. Dr. Liviu Stan, Relatiile dintre Biserica si Stat. Studiu istorico-juridic