Costache Negruzzi s-a nascut in anul 1808 la Trifestii Vechi (astazi Hermeziu), din apropierea Iasiului. C. Negruzzi si-a inceput invatatura in greaca cu un dascal grec, iar sa citeasca romaneste a invatat singur dintr-o carte a lui Petru Maior, precum insusi marturisea intr-un articol intitulat: Cum am invatat romaneste. La Chisinau face cunostinta cu poetul rus Puskin, care-i trezeste interesul pentru literatura si cu un emigrant francez de la care ia lectii de limba si literatura franceza. Din aceasta perioada dateaza primele sale incercari literare: Zabavele mele din Basarabia in anii 1821, 1822. Cea mai insemnata lucrare in versuri e Aprodul Purice. Operele in proza sunt impartite in trei grupe, botezate cu titlul general de Pacatele tineretelor (1857). In prima intra Amintirile din junete, cateva povestiri, din care unele cu caracter personal, de exemplu Zoe (1829) si O alergare de cai (1840), nuvele in care intriga e bine condusa si plina de interes, iar limba e romaneasca si cu expresiuni nimerite. Fiziologia provintialului reprezinta poate cea mai buna fiziologie scrisa in limba romana. Ales, in 1837, deputat de Iasi in Obsteasca obisnuita adunare, instituita de Regulamentul Organic, apoi ca functionar superior si ca director al teatrului (alaturi de Mihail Kogalniceanu si Vasile Alecsandri), se arata patruns de idei liberale si doritor de progres. In 1840 este ales primar al orasului Iasi. Negruzzi nu ia parte la miscarea din 1848 si mult timp sta retras din afacerile statului, reintrand mai tarziu ca judecator, membru in Divanul domnesc (1857) si apoi, sub domnia lui Cuza, ca director al departamentului finantelor, deputat si epitrop la Sf. Spiridon. Moare la 24 august 1868, fiind inmormantat in cimitirul bisericii din Trifestii Vechi.