Chloe Mitchell invata bine, e populara printre colegi si are un iubit aratos. Cum ultimul an de liceu se apropie cu pasi repezi, ea trebuie sa se gandeasca bine la ce va face in continuare: orice facultate va alege, va trebui sa fie una suficient de aproape de casa, in caz ca sora ei va avea nevoie de ea. La aproape 21 de ani, Ivy este in spectrul autist si are probleme cu socializarea. Iese rar din casa, doar cu familia, si nu are nicio prietena apropiata. Asa incat Chloe decide ca ceea ce-i trebuie surorii sale ca sa fie mai independenta este... un iubit. Are chiar pe cineva in minte: Ethan Fields, un tanar dragut si pasionat de filme, coleg de clasa cu Ivy. Iata cum se trezeste Chloe ca o conduce pe sora ei la intalnirile cu Ethan - care are si el, la randul sau, un insotitor in nesuferitul lui frate, David. Cei patru vor descoperi insa curand ca nu e chiar usor sa fii nici macar putin diferit in aceasta lume.

 

Ce-ar fi trebuit sa stiu este o lectie minunata despre cum n-ar trebui sa judecam oamenii la prima vedere.

 

Un roman amuzant, dulce, romantic... - Justine Magazine

Fragment din romanul "Ce-ar fi trebuit sa stiu" de Claire LaZebnik:

"Dimineata urmatoare, mama spune ca trebuie sa mearga la supermarket. Ron e la sala, iar Ivy uraste sa cumpere mancare, asa ca ma ofer sa-i tin companie mamei - asta e o sansa buna sa vorbesc singura cu ea. Luam niste traiste de cumparaturi din panza si mergem.
Deschid subiectul imediat.
- Hei, mama? Te ingrijoreaza vreodata faptul ca Ivy pare cam singura?
- Glumesti? Ma ingrijoreaza lucrul asta in fiecare zi.
- Am senzatia ca n-are nimic altceva decat scoala, jocuri pe iPad si televizor.
- Stiu. Mi-as dori sa pot schimba asta, dar am multe pe cap zilele astea si n-am nici timp, nici energie sa gasesc o solutie.
Mama n-a avut niciodata timp si energie sa rezolve vreo problema - tot ce face e sa-si arunce mainile in aer si sa astepte ca altcineva sa faca ceva. Iar eu sunt singura persoana, in afara de ea, careia ii pasa cu adevarat de Ivy.
- Cred ca Ivy ar vrea sa aiba un iubit.
- Ce? 

Mama pune o frana brusca la semafor si se intoarce sa se uite ingrozita la mine.
- De ce spui asta? Mie nu mi-a spus niciodata asa ceva.
- Aseara, ne-a vazut pe mine si pe James... stii tu... sarutandu-ne si chestii.
- Si chestii? repeta ea.
- Imi tot pune intrebari despre ce faceam.
Lumina semaforului se schimba si ne punem din nou in miscare.
- Si apoi s-a uitat la un film romantic si a inceput sa spuna cum ea nu are un iubit si probabil nici n-o sa aiba... Parea foarte trista din cauza asta.
- O, saracuta. Nu m-am gandit pasa de asa ceva.
- Are 20 de ani, mama. Majoritatea persoanelor de 20 de ani din tara asta deja au facut sex. Este dezvoltata complet – are sanii mai mari decat ai mei. Pun pariu ca e mult mai interesata de baieti decat ne dam noi seama.
- Nu vorbeste niciodata despre baietii de la ea din clasa. Adica, povesteste despre ei... am auzit cateva nume... dar n-am remarcat niciunul in mod special. A, stai asa! spune mama si ridica un deget de pe volan. Daca stau sa ma gandesc mai bine, a vorbit despre un „Ethan" de cateva ori. De cele mai multe ori se plange – a crezut ca i-a luat creionul acum cateva zile – dar, cu siguranta, l-a observat.
- Faptul ca o enerveaza ar putea sa-nsemne ca-i place de el. Cand eram intr-a VII-a, credeam ca-l urasc pe Brian Kessler. Veneam acasa si ma plangeam despre ce nenorocit era. Si a fost primul baiat cu care am iesit."