Ciclul vietii: Campiile si deserturile

Ciclul vietii: Campiile si deserturile
Rasfoieste

Ciclul vietii: Campiile si deserturile

CAMIPIILE TROPICALE sI TEMPERATE Savanele sunt zone terestre plane, de intindere mare, cu iarba si foarte putini copaci, aflate in regiunile tropicale, unde media anuala a cantitatilor de apa provenita din ploi este intre 500 si 1 200 mm. Aceasta cantitate de precipitatii ar permite dezvoltarea p'adurilor, insa ploile sunt prea sporadice pentru ca acest lucru sa se Intample. Fiecare an aduce un curent de aer ce dureaza 4 luni, iar acesta nu ar fi benefic unei paduri. Cantitati de apa intre 500 si 900 mm sunt aduse de ptoaie, in fiecare an, in campiile temperate. Verile sunt foarte uscate, iar iernile sunt reci, asa ca animalele si plantele de aici au doua perioade de hibernare. Preriile din America de Nord, din pampasul sud-american, stepele eurasiatice si savana sud-africana sunt astfel de campii.
CUM SE FORMEAZA CAMPIILE? Campiile sau zonele terestre fara copaci se pot forma in mai multe feluri. De obicei, din motive tegate de clima, acolo unde temperatura si/sau cantitatile de precipitatii impiedica dezvoltarea multor plante. Solul, care poate fi ori superficial, ori infertil, este un att motiv pentru formarea acestor zone. Acestea se numesc campii edafice. Factorul uman este responsabil pentru un al treilea fel de zona fara copaci, motivul fiind taierea padurilor, sau deforestarea.
FOCUL CARE MODELEAZA PEISAJUL Cele mai obisnuite cauze ale incendiilor din natura sunt fulgerele. Flacarile ard plantele moarte care se aduna si frunzele uscate, permitand ierbii sa creasca la loc si readucand nutrientii in sol, asadar fertitizand habitatul. 0 consecinta majora a focurilor in natura este ca majoritatea puietilor sunt distrusi, ceea ce impiedica pasunite sa aiba copaci. larba este foarte bine adaptata la foc. Pe frunzele ei se aduna materie uscata care reduce intensitatea flacaritor, pastrandu-i sistemul de radacini intact, acesta incoltind din nou foarte repede.
LOCUITOR PERMANENT SAU MIGRATOR? Toate zonele terestre fara copaci au o perioada a zilei sau a anului cand conditiile atmosferice sunt ostile florei si faunei. Plantele si animalele salbatice sunt incercate, in desert, de soarele nemilos din mijlocul zilei, in savane de sezonul uscat, iar in tundra de frigul extrem al iernii. Majoritatea animalelor recurg la una din cele doua tactici de a se apara de aceste momente.
 Fie migrează către habitate mai favorabile, precum antilopa gnu, care pteacă în căutare de păşuni fragede, fie rămân pe loc şi se adaptează conditiilor, aşa cum face boul moscat, care se acoperă cu o blană deasă pe timpul iernii. Unele plante şi animale se adaptează într-un fel special, anume acela de a-şi încetini functiile vitale şi de a intra în hibernare. Spre exemplu, marmota de stepă hibernează timp de 7 până la 8 luni pe an. Perioade de hibernare au şi plan-tele. Într-adevăr, unele specii, precum Senecio mohavensis, nu există decât sub formă de seminte în timpul perioadelor nefavorabile.
Citeste mai mult

-10%

13.49Lei

14.99 Lei

Sau 1349 de puncte

!

Fiecare comanda noua reprezinta o investitie pentru viitoarele tale comenzi. Orice comanda plasata de pe un cont de utilizator primeste in schimb un numar de puncte de fidelitate, In conformitate cu regulile de conversiune stabilite. Punctele acumulate sunt incarcate automat in contul tau si pot fi folosite ulterior, pentru plata urmatoarelor comenzi.

Indisponibil

Descrierea produsului

CAMIPIILE TROPICALE sI TEMPERATE Savanele sunt zone terestre plane, de intindere mare, cu iarba si foarte putini copaci, aflate in regiunile tropicale, unde media anuala a cantitatilor de apa provenita din ploi este intre 500 si 1 200 mm. Aceasta cantitate de precipitatii ar permite dezvoltarea p'adurilor, insa ploile sunt prea sporadice pentru ca acest lucru sa se Intample. Fiecare an aduce un curent de aer ce dureaza 4 luni, iar acesta nu ar fi benefic unei paduri. Cantitati de apa intre 500 si 900 mm sunt aduse de ptoaie, in fiecare an, in campiile temperate. Verile sunt foarte uscate, iar iernile sunt reci, asa ca animalele si plantele de aici au doua perioade de hibernare. Preriile din America de Nord, din pampasul sud-american, stepele eurasiatice si savana sud-africana sunt astfel de campii.
CUM SE FORMEAZA CAMPIILE? Campiile sau zonele terestre fara copaci se pot forma in mai multe feluri. De obicei, din motive tegate de clima, acolo unde temperatura si/sau cantitatile de precipitatii impiedica dezvoltarea multor plante. Solul, care poate fi ori superficial, ori infertil, este un att motiv pentru formarea acestor zone. Acestea se numesc campii edafice. Factorul uman este responsabil pentru un al treilea fel de zona fara copaci, motivul fiind taierea padurilor, sau deforestarea.
FOCUL CARE MODELEAZA PEISAJUL Cele mai obisnuite cauze ale incendiilor din natura sunt fulgerele. Flacarile ard plantele moarte care se aduna si frunzele uscate, permitand ierbii sa creasca la loc si readucand nutrientii in sol, asadar fertitizand habitatul. 0 consecinta majora a focurilor in natura este ca majoritatea puietilor sunt distrusi, ceea ce impiedica pasunite sa aiba copaci. larba este foarte bine adaptata la foc. Pe frunzele ei se aduna materie uscata care reduce intensitatea flacaritor, pastrandu-i sistemul de radacini intact, acesta incoltind din nou foarte repede.
LOCUITOR PERMANENT SAU MIGRATOR? Toate zonele terestre fara copaci au o perioada a zilei sau a anului cand conditiile atmosferice sunt ostile florei si faunei. Plantele si animalele salbatice sunt incercate, in desert, de soarele nemilos din mijlocul zilei, in savane de sezonul uscat, iar in tundra de frigul extrem al iernii. Majoritatea animalelor recurg la una din cele doua tactici de a se apara de aceste momente.
 Fie migrează către habitate mai favorabile, precum antilopa gnu, care pteacă în căutare de păşuni fragede, fie rămân pe loc şi se adaptează conditiilor, aşa cum face boul moscat, care se acoperă cu o blană deasă pe timpul iernii. Unele plante şi animale se adaptează într-un fel special, anume acela de a-şi încetini functiile vitale şi de a intra în hibernare. Spre exemplu, marmota de stepă hibernează timp de 7 până la 8 luni pe an. Perioade de hibernare au şi plan-tele. Într-adevăr, unele specii, precum Senecio mohavensis, nu există decât sub formă de seminte în timpul perioadelor nefavorabile.
Citeste mai mult

Detaliile produsului

De pe acelasi raft

Parerea ta e inspiratie pentru comunitatea Libris!

Noi suntem despre carti, si la fel este si Newsletter-ul nostru.

Aboneaza-te si primesti un cupon de 10% pe care să-l folosesti la urmatoarea ta comanda! In plus, vei afla rapid care sunt promotiile zilei, noutatile si recomandarile noastre.

Ma abonez image one
Ma abonez image one