Codul greutatii corporale
„Corpul uman s-a dezvoltat in asa fel incat sa supra-vietuiasca episoadelor de foame. Grasimea este energie stocata, iar muschiul este tesut functional. Grasimea este arsa prima. A presupune ca se intampla invers este totuna cu a spune ca, desi avem o rezerva suficienta de lemne pentru foc, hotaram sa punem pe foc canapeaua. E o prostie. De ce ar face corpul nostru ceva atat de prostesc? El isi conserva masa musculara pana cand depozitele de grasime devin atat de mici incat nu mai are de ales.” - Dr. Jason Fung
„O carte nu doar revelatoare, ci si uimitor de antrenanta. Cititi-o pentru a intelege cum sa va mentineti greutatea normala.” - Dr. Andreas Eenfeldt
Fragment din volumul "Codul greutatii corporale" de Jason Fung:
„Nici mancarea si nici activitatea fizica nu pot explica asocierea dintre obezitate si saracie. Atunci ce ii face pe saraci sa fie obezi? Acelasi lucru care provoaca obezitate oriunde altundeva: carbohidratii rafinati. Pentru saraci, alimentele trebuie sa fie ieftine. Anumite grasimi alimentare sunt foarte ieftine. Totusi, nu obisnuim sa bem o ceasca de ulei vegetal la cina. Mai mult, recomandarile oficiale ne cer sa mancam mai putine grasimi. Proteinele alimentare — precum cele din carne si produse lactate — sunt mai scumpe. Proteinele mai ieftine, din legume sau din tofu, desi costa mai putin, nu sunt foarte prezente in regimul alimentar tipic al nord-americanilor. Raman carbohidratii. Daca sunt semnificativ mai ieftini decat alte alimente, oamenii saraci consuma carbohidrati rafinati. Intr-adevar, carbohidratii prelucrati sunt cu mult mai ieftini. O bucata mare de paine poate costa 1,99 dolari. Un pachet de paste — 0,99 dolari. Comparati-le cu branza si carnea, care pot costa 10 sau chiar 20 de dolari. Carbohidratii nerafinati, cum ar fi fructele si legurnele proaspete, nu pot avea preturi comparabile cu ale alimentelor prelucrate. De exemplu, un kilogram de cirese poate costa 6,99 dolari. De ce sunt asa de ieftini carbohidratii rafinati? De ce sunt carbohidratii neprelucrati atat de scumpi? Guvernul scade pretul de productie prin subventii agricole masive. Dar nu toate produsele se bucura de un tratament egal. Figura 12.2 arata ce alimente (si programe) primesc cele mai mari subventii. In 2011, Grupul de Cercetare pentru Interes Public din Statele Unite observa: „Porumbul primeste in mod uluitor 29% din totalul subventiilor agricole din Statele Unite, iar graul primeste alte 12 procente."
Porumbul este prelucrat pentru consum in carbohidrati intens rafinati, fiind transformat inclusiv in sirop cu continut ridicat de fructoza si amidon. Graul nu este aproape niciodata consumat neprelucrat, ci ca faina, care intra in componenta unei largi game de alimente.
Pe de alta parte, carbohidratii neprocesati aproape ca nu primesc sprijin financiar. Productia masiva de porumb si de grau primeste un sprijin generos, dar nu se poate spune asta despre varza, broccoli, mere, capsune, spanac, salata si afine. Figura 12.3 compara subventiile primite pentru mere cu cele destinate productiei de aditivi alimentari, cum ar fi siropul de porumb, siropul de porumb cu continut ridicat de fructoza, amidonul si uleiul de soia. Aditivii alimentari primesc subventii de aproape treizeci de ori mai mari. Cel mai trist lucru este ca merele capata cel mai mare, nu cel mai mic sprijin federal dintre toate fructele si legumele. Celelalte primesc un sprijin nesemnificativ.”
PRP: 32.00 Lei
Acesta este Pretul Recomandat de Producator. Pretul de vanzare al produsului este afisat mai jos.
30.40Lei
30.40Lei
32.00 LeiIndisponibil
Descrierea produsului
„Corpul uman s-a dezvoltat in asa fel incat sa supra-vietuiasca episoadelor de foame. Grasimea este energie stocata, iar muschiul este tesut functional. Grasimea este arsa prima. A presupune ca se intampla invers este totuna cu a spune ca, desi avem o rezerva suficienta de lemne pentru foc, hotaram sa punem pe foc canapeaua. E o prostie. De ce ar face corpul nostru ceva atat de prostesc? El isi conserva masa musculara pana cand depozitele de grasime devin atat de mici incat nu mai are de ales.” - Dr. Jason Fung
„O carte nu doar revelatoare, ci si uimitor de antrenanta. Cititi-o pentru a intelege cum sa va mentineti greutatea normala.” - Dr. Andreas Eenfeldt
Fragment din volumul "Codul greutatii corporale" de Jason Fung:
„Nici mancarea si nici activitatea fizica nu pot explica asocierea dintre obezitate si saracie. Atunci ce ii face pe saraci sa fie obezi? Acelasi lucru care provoaca obezitate oriunde altundeva: carbohidratii rafinati. Pentru saraci, alimentele trebuie sa fie ieftine. Anumite grasimi alimentare sunt foarte ieftine. Totusi, nu obisnuim sa bem o ceasca de ulei vegetal la cina. Mai mult, recomandarile oficiale ne cer sa mancam mai putine grasimi. Proteinele alimentare — precum cele din carne si produse lactate — sunt mai scumpe. Proteinele mai ieftine, din legume sau din tofu, desi costa mai putin, nu sunt foarte prezente in regimul alimentar tipic al nord-americanilor. Raman carbohidratii. Daca sunt semnificativ mai ieftini decat alte alimente, oamenii saraci consuma carbohidrati rafinati. Intr-adevar, carbohidratii prelucrati sunt cu mult mai ieftini. O bucata mare de paine poate costa 1,99 dolari. Un pachet de paste — 0,99 dolari. Comparati-le cu branza si carnea, care pot costa 10 sau chiar 20 de dolari. Carbohidratii nerafinati, cum ar fi fructele si legurnele proaspete, nu pot avea preturi comparabile cu ale alimentelor prelucrate. De exemplu, un kilogram de cirese poate costa 6,99 dolari. De ce sunt asa de ieftini carbohidratii rafinati? De ce sunt carbohidratii neprelucrati atat de scumpi? Guvernul scade pretul de productie prin subventii agricole masive. Dar nu toate produsele se bucura de un tratament egal. Figura 12.2 arata ce alimente (si programe) primesc cele mai mari subventii. In 2011, Grupul de Cercetare pentru Interes Public din Statele Unite observa: „Porumbul primeste in mod uluitor 29% din totalul subventiilor agricole din Statele Unite, iar graul primeste alte 12 procente."
Porumbul este prelucrat pentru consum in carbohidrati intens rafinati, fiind transformat inclusiv in sirop cu continut ridicat de fructoza si amidon. Graul nu este aproape niciodata consumat neprelucrat, ci ca faina, care intra in componenta unei largi game de alimente.
Pe de alta parte, carbohidratii neprocesati aproape ca nu primesc sprijin financiar. Productia masiva de porumb si de grau primeste un sprijin generos, dar nu se poate spune asta despre varza, broccoli, mere, capsune, spanac, salata si afine. Figura 12.3 compara subventiile primite pentru mere cu cele destinate productiei de aditivi alimentari, cum ar fi siropul de porumb, siropul de porumb cu continut ridicat de fructoza, amidonul si uleiul de soia. Aditivii alimentari primesc subventii de aproape treizeci de ori mai mari. Cel mai trist lucru este ca merele capata cel mai mare, nu cel mai mic sprijin federal dintre toate fructele si legumele. Celelalte primesc un sprijin nesemnificativ.”
Detaliile produsului