Asa cum promite din titlu, aceasta carte va spune ce este corectitudinea politica, de ce si cum trebuie sa o combatem. Corectitudinea politica este o ideologie: marxism cultural. Si e mai primejdioasa decit marxismul economic, pentru ca vizeaza schimbarea mentalitatilor si a comportamentelor, deci a vietii noastre, in profunzime si in mod ireversibil.

Marxismul cultural si-a propus sa darime „lumea veche”, intemeiata pe traditie – inteleasca ca mostenirea sociala referentiala, cu a sa axa imuabila: raportarea la divinitate. Intr-un cuvint, vrea sa distruga normalitatea. In loc, va instaura o Noua Ordine Mondiala, bazata pe teroare, nivelare culturala si sociala, ateism si viciu. Aceasta „lume noua” ar fi expresia unui totalitarism crunt, impus cu forta de catre stat si mentinut prin controlul permanent asupra persoanei, exercitat de acelasi stat (eventual, unul global). Nimeni nu va putea gindi, vorbi si actiona decit in limitele trasate de corectitudinea politica. Libertatea va fi anulata, dar propaganda va sustine ca numai fara libertate sintem liberi cu adevarat.

Normalitatea va fi redefinita, dupa calapodul corectitudini politice, asa cum se intimpla deja in unele tari din Occident. Proces care incepe prin schimbarea aparenta a realitatii cu ajutorul unei noi limbi. Unele cuvinte vor fi interzise, ca de pilda, „mama”, „tata”, „doamna”, „domnisoara”, „sot”, „sotie” si oricare altele ce amintesc de rolurile diferite ale barbatului si femeii in familie si in societate, dar nu numai acestea. Alte cuvinte vor deveni norma, ca „gen” in loc de „sex”, „partener(a)” in loc de „sot(ie)”, „persoana cu nevoi speciale” in loc de „invalid” sau „handicapat”, „persoana de culoare”, in loc de „negru”, „contraceptie post-conceptionala” in loc de „avort“, „persoana cu dimensiuni” in loc de „gras” sau „obez” s.a.m.d. Rolul lor este de a minti asupra realitatii, sub pretextul ca astfel inlatura discriminarea. O ipocrizie pura, menita sa justifice politia gindirii.

Prin manipularea limbajului, homosexualitatea, de exemplu, va deveni doar o optiune sexuala intre altele, deci normala, si nu o perversiune. Iar cine va avea curajul sa demaste aceasta minciuna va fi pedepsit.

Nu aduc intimplator vorba despre sexualitate, caci aceasta este esentiala in ideologia marxismului cultural. Prin schimbarea perspectivei asupra sexualitatii, marxistii culturali transforma anormalul in normal, dicteaza noi reguli de moralitate publica si dinamiteaza buna parte din temeliile „lumii vechi”.

Toate eforturile corectitudinii politice tintesc crearea unui „om nou” (fara de care nu ar fi posibila o „lume noua”, nu-i asa?), printr-un proces de spalare pe creier. Prin urmare, idealurile marxistilor au ramas fundamental aceleasi, doar mijloacele au fost schimbate. Deoarece neomarxistii au inteles ca razboiul pentru o Noua Ordine Mondiala este in primul rind unul cultural.
Noua utopie are, ca si marxismul clasic (vechea utopie), ambitia de a deveni „religia” Noii Ordini. O ideologie in care trebuie sa crezi, dincolo de ratiune, careia trebuie sa i te inchini fara murmur, pe care trebuie sa o slujesti pina la ultimele consecinte. Iata de ce este necesar sa o respinga ferm oricine vrea sa-si pastreze libertatea (de gindire, expresie si actiune), adica umanitatea. Cit mai e posibil. Deocamdata este.

Cartea pe care o tineti in mina nu e un raspuns ideologic, de pe pozitii conservatoare, la „propunerea pentru paradis” neomarxista, ci un semnal de alarma: umanitatea este in pericol de moarte! Si, in egala masura, un ghid de supravietuire.

De aceea, Corectitudinea politica: „religia” marxista a Noii OrdiniMondiale se adreseaza, in primul rind, celor care pot trezi constiinta publica: profesori, scriitori, clerici, lideri de opinie. Ei sint cei dintii chemati sa combata corectitudinea politica, prin dezvaluirea adevaratei ei naturi, prin a numi lucrurile cu numele lor autentic, prin a indemna oamenii la rezistenta in fata acestei noi utopii totalitare, care ameninta sa ne fie fatala. Speram sa admita argumentele din volumul acesta si sa-si inteleaga misiunea.