Dada, acest suflu venit din Est, matura lumea care incepe sa imbatraneasca. La inceputul secolului XX, prima mondializare, condusa, condusa de cativa tineri rebeli, e facuta din negatie si din jubilatie ironica a Nimicului.

Aventura de la Zurich cunoaste o fulguranta notorietate internationala, la fel ca si numele lui Tzara, care ramane definitiv asociat miscarii pe care a animat-o: DADA TZARA. Dada se dizolva in suprarealism, dar puterea de fecundare a ”microbului” dada ramane intacta. Actiunea, caracterul derizoriu si efemer al creatiei promovate de dadaism prefigureaza formele ulterioare pe care le-a luat creatia artistica in secolul postdada mizand pe spontaneitate si hazard, pe sincronia dintre act si reprezentare, cu alte cuvinte pe desfiintarea duratei: lettrisme, happening si performance, acting painting, COBRA sau situationism.

Studiul, bazat in principal pe documente si marturii directe ale principalilor protagonisti, reface istoria acestei miscari lansate in 1916 la Zurich: nasterea, existenta ei agitata, program, obiective, aderenti, arie de raspandire.

Fragment:

" Primul manifest anunta orientarile noii miscari: asumarea contradictiei („Dada este contra si pentru unitate si hotarat contra viitorului"; „DADA nu exista pentru nimeni si vrem ca toata lumea sa inteleaga asta"); antidogmatismul; revolta teribilista si anarhica impotriva societatii si a institutiilor responsabile de razboi, impotriva conceptiei anterioare a artei si a poeziei, a sentimentalismului si a „ambasadorilor sentimentului", impo-triva imixtiunii psihologiei si stiintei in creatie. Pe acelasi plan al modernismelor „rasuflate" este pus si futurismul, evocat aici metonimic prin automobil, simbol al vitezei si al masinismului exaltate de miscarea lui Marinetti. Un alt element, enuntat doar in finalul manifestului este reformarea limbajului prin introducerea incongruentei si a asociatiilor imprevizibile menite sa socheze spectatorul/cititorul si sa-l scoata din confortul conventiilor bine inradacinate: „si daca noi va aratam crima pronuntand cu savantlac ventilator, e ca sa va facem placere, onorat auditoriu, va iubesc atat de mult, va asigur si va ador".
Urmatoarele manifeste total sapte, concepute, declamate si publicate intre anii 1916-1920) reiau, amplifica, ilustreaza, cu o mare inventivitate in materie de formule memorabile, discursul inaugural al Domnului Antipyrine. Tzara, maestru al comunicarii, expert in arta manipularii, provocator cu sange rece, livreaza chiar, cu umor, ironie si cinism nedisimulat, un „mod de fabricare" a unui manifest. Acesta trebuie sa defineasca obiectivele de atins („A.B.C."), tintele de atacat („1,2,3"), sa dispuna de un arsenal gestic si retoric persuaziv p'ana. 1n panzele albe, facand uz chiar de blasfemie:
Pentru a lansa un manifest trebuie sa vrei: A.B.C., sa ataci fulgerator si nemilos 1,2,3, sa te enervezi si sa-ti ascuti aripile pentru cucerire si pentru a raspandi mici si mari a,b,c, sa semnezi, sa strigi, sa juri, sa aranjezi proza sub o forma de evidenta absoluta, irefutabila, sa dovedesti ca ai atins non-plus-ultra si sa sustii ca noutatea seamana cu viata asa cum ultima aparitie a unei cocote este dovada esentei lui Dumnezeu.
Manifestul Dada 1918" din care am extras acest incipit deopotriva programatic si autoreferential, are aparenta unui discurs sistematizat, impartit in trei parti ale caror titluri concentreaza ideile pe care Tzara tine sa le puna 'in evidenta: DADA NU INSEAMNA NIMIC, SPONTANEITATEA DADAISTA, DEZGUST DADAIST.
Tzara face din manifest un gen aparte care combina proza aranjata. „sub o forma de evidenta absoluta", secventele-poem, ca in cronicile de la Zurich, stilul de reclama, oralitatea si particularitatile de reprezentatie scenica, pastisarea stilului didactic sau deturnarea altora — ca de exemplu stilul mod de intrebuintare in Pour faire un pot:me dadaistel Pentru a face un poem dadaist / din Dada manifeste sur l'amour faible et ramour amerl Manifest dada despre iubirea slaba fi iubirea amara:
Pentru a face un poem dadaist
Luati un ziar
Luati niste foarfeci.
Alegeti din acest ziar un articol avand lungimea
pe care intentionati sa o dati poemului dumneavoastra.
Decupati articolul.
Decupati apoi cu grija fiecare din cuvintele
care formeaza acel articol si puneti-le intr-un sac.
Agitati usor.
Scoateti apoi fiecare taietura una dupa alta.
Copiati-le cu constiinciozitate
in ordinea in care au iesit din sac.
Poemul va va semana.
Si iata-va un scriitor infinit de original si de o
sensibilitate fermecatoare, inca neinteleasa de vulg. “