Darul lui Jonas
Darul lui Jonas
Roman castigator al Medaliei Newbery
Lumea in care traieste Jonas pare a fi una perfecta. Totul e sub control. Frica, suferinta si razboiul au disparut. Nimeni nu are de facut vreo alegere. Fiecarei persoanei i s-a desemnat un rol in cadrul comunitatii, iar conducatorii ei iau toate deciziile, fara a face vreo greseala. Dar destinul si misiunea lui Jonas vor fi diferite de ale celorlalti.
„Roman puternic si provocator, Darul lui Jonas va stimula cu siguranta generatii de tineri sa citeasca si sa gandeasca.“ - New York Times
Fragment din volumul "Darul lui Jonas" de Lois Lowry:
„— Eu sunt Jonas.
— Stiu. Bine-ai venit, Primitor al Memoriei.
Jonas il recunoscu pe barbat. Era Varstnicul care paruse detasat de ceilalti in timpul Ceremoniei, cu toate ca fusese imbracat cu aceleasi haine speciale pe care le purtau doar Varstnicii.
Jonas se fastaci uitandu-se in ochii aceia de culoare deschisa care erau la fel cu ai lui.
— Domnule, te rog sa ma ierti pentru neputinta de-a intelege...
Astepta, insa barbatul nu-i raspunse prin formula standard de acceptare a scuzelor. Dupa o clipa, Jonas continua.
— Dar am crezut - vreau sa spun, cred, se corecta el, amintindu-si ca daca exista un moment in care exprimarea corecta era capitala, acesta era momentul, in prezenta acestui om, ca tu esti Primitorul de Memorie. Eu sunt doar - ma rog, mi s-a dat o insarcinare, adica am fost ales, ieri. Nu sunt absolut nimic. Nu inca.
Barbatul il privi ganditor, fara sa scoata un cuvant. Era o privire in care se-adunau interesul, curiozitatea, preocuparea si poate chiar un strop de compasiune.
In cele din urma, barbatul vorbi.
— Incepand de azi, din clipa asta, cel putin pentru mine, tu esti Primitorul. Eu am fost vreme-ndelungata. Foarte, foarte indelungata. Iti dai seama si singur, nu?
Jonas incuviinta din cap. Barbatul avea pielea zbarcita, iar ochii lui, desi patrunzatori prin lumina lor neobisnuita, pareau obositi. Carnea din jurul lor se invinetise in cearcane rotunde.
— Imi dau seama ca esti foarte batran, raspunse Jonas respectuos.
Batranilor li se arata intotdeauna cel mai profund respect.
Barbatul zambi. Isi atinse carnea lasata de pe chip cu un aer amuzat.
— De fapt, nu sunt chiar atat de batran pe cat par, ii se el lui Jonas. Slujba asta m-a-mbatranit. Stiu ca arat de parc-ar trebui sa fiu programat azi-maine pentru punerea pe liber. Insa in realitate mi-a ramas destul de mult. Oricum, m-am bucurat cand te-au ales. Le-a trebuit ceva timp. Esecul alegerii trecute s-a produs acum zece ani, iar energia mea incepe sa. scada. Am nevoie de toata puterea pentru pregatirea ta. Avem de indeplinit o munca grea si dureroasa, noi doi. Te rog, asaza-te, adauga el, facand semn spre scaunul din apropiere.
Jonas se instala pe scaunul pe care se gasea o perna moale. Barbatul inchise ochii si vorbi mai departe.
— Cand am devenit Doispear, am fost ales, la fel ca tine. Si eram la fel de ingrozit cum sunt sigur ca esti si tu acum.
Deschise ochii pentru o clipa si se uita fix la Jonas, care dadu din cap. Ochii batranului se inchisera la loc.
— Am venit chiar aici, in camera asta, sa-mi incep pregatirea. A trecut foarte mult de-atunci. Primitorul de inainte mi s-a parut la fel de batran cum iti par eu tie. Si era la fel de obosit cum sunt eu astazi.
Se apleca dintr-odata in fata, deschise ochii si zise:
— Poti sa pui intrebari. Am foarte putina experienta in ceea ce priveste prezentarea procesului. Si e interzis sa vorbesti despre el.
— Stiu, domnule. Am citit instructiunile, spuse Jonas.
— Asa ca s-ar putea sa omit sa lamuresc lucrurile asa cum s-ar cuveni, chicoti barbatul. Slujba mea e importanta si se bucura de-o pretuire enorma. Dar asta nu inseamna ca sunt perfect, iat cand am incercat in trecut sa pregatesc un succesor, am dat gres. Te rog sa pui orice intrebari ti-ar putea fi de folos.”
Lumea in care traieste Jonas pare a fi una perfecta. Totul e sub control. Frica, suferinta si razboiul au disparut. Nimeni nu are de facut vreo alegere. Fiecarei persoanei i s-a desemnat un rol in cadrul comunitatii, iar conducatorii ei iau toate deciziile, fara a face vreo greseala. Dar destinul si misiunea lui Jonas vor fi diferite de ale celorlalti.
„Roman puternic si provocator, Darul lui Jonas va stimula cu siguranta generatii de tineri sa citeasca si sa gandeasca.“ - New York Times
„— Eu sunt Jonas.
— Stiu. Bine-ai venit, Primitor al Memoriei.
Jonas il recunoscu pe barbat. Era Varstnicul care paruse detasat de ceilalti in timpul Ceremoniei, cu toate ca fusese imbracat cu aceleasi haine speciale pe care le purtau doar Varstnicii.
Jonas se fastaci uitandu-se in ochii aceia de culoare deschisa care erau la fel cu ai lui.
— Domnule, te rog sa ma ierti pentru neputinta de-a intelege...
Astepta, insa barbatul nu-i raspunse prin formula standard de acceptare a scuzelor. Dupa o clipa, Jonas continua.
— Dar am crezut - vreau sa spun, cred, se corecta el, amintindu-si ca daca exista un moment in care exprimarea corecta era capitala, acesta era momentul, in prezenta acestui om, ca tu esti Primitorul de Memorie. Eu sunt doar - ma rog, mi s-a dat o insarcinare, adica am fost ales, ieri. Nu sunt absolut nimic. Nu inca.
Barbatul il privi ganditor, fara sa scoata un cuvant. Era o privire in care se-adunau interesul, curiozitatea, preocuparea si poate chiar un strop de compasiune.
In cele din urma, barbatul vorbi.
— Incepand de azi, din clipa asta, cel putin pentru mine, tu esti Primitorul. Eu am fost vreme-ndelungata. Foarte, foarte indelungata. Iti dai seama si singur, nu?
Jonas incuviinta din cap. Barbatul avea pielea zbarcita, iar ochii lui, desi patrunzatori prin lumina lor neobisnuita, pareau obositi. Carnea din jurul lor se invinetise in cearcane rotunde.
— Imi dau seama ca esti foarte batran, raspunse Jonas respectuos.
Batranilor li se arata intotdeauna cel mai profund respect.
Barbatul zambi. Isi atinse carnea lasata de pe chip cu un aer amuzat.
— De fapt, nu sunt chiar atat de batran pe cat par, ii se el lui Jonas. Slujba asta m-a-mbatranit. Stiu ca arat de parc-ar trebui sa fiu programat azi-maine pentru punerea pe liber. Insa in realitate mi-a ramas destul de mult. Oricum, m-am bucurat cand te-au ales. Le-a trebuit ceva timp. Esecul alegerii trecute s-a produs acum zece ani, iar energia mea incepe sa. scada. Am nevoie de toata puterea pentru pregatirea ta. Avem de indeplinit o munca grea si dureroasa, noi doi. Te rog, asaza-te, adauga el, facand semn spre scaunul din apropiere.
Jonas se instala pe scaunul pe care se gasea o perna moale. Barbatul inchise ochii si vorbi mai departe.
— Cand am devenit Doispear, am fost ales, la fel ca tine. Si eram la fel de ingrozit cum sunt sigur ca esti si tu acum.
Deschise ochii pentru o clipa si se uita fix la Jonas, care dadu din cap. Ochii batranului se inchisera la loc.
— Am venit chiar aici, in camera asta, sa-mi incep pregatirea. A trecut foarte mult de-atunci. Primitorul de inainte mi s-a parut la fel de batran cum iti par eu tie. Si era la fel de obosit cum sunt eu astazi.
Se apleca dintr-odata in fata, deschise ochii si zise:
— Poti sa pui intrebari. Am foarte putina experienta in ceea ce priveste prezentarea procesului. Si e interzis sa vorbesti despre el.
— Stiu, domnule. Am citit instructiunile, spuse Jonas.
— Asa ca s-ar putea sa omit sa lamuresc lucrurile asa cum s-ar cuveni, chicoti barbatul. Slujba mea e importanta si se bucura de-o pretuire enorma. Dar asta nu inseamna ca sunt perfect, iat cand am incercat in trecut sa pregatesc un succesor, am dat gres. Te rog sa pui orice intrebari ti-ar putea fi de folos.”
Descrierea produsului
Roman castigator al Medaliei Newbery
Lumea in care traieste Jonas pare a fi una perfecta. Totul e sub control. Frica, suferinta si razboiul au disparut. Nimeni nu are de facut vreo alegere. Fiecarei persoanei i s-a desemnat un rol in cadrul comunitatii, iar conducatorii ei iau toate deciziile, fara a face vreo greseala. Dar destinul si misiunea lui Jonas vor fi diferite de ale celorlalti.
„Roman puternic si provocator, Darul lui Jonas va stimula cu siguranta generatii de tineri sa citeasca si sa gandeasca.“ - New York Times
Fragment din volumul "Darul lui Jonas" de Lois Lowry:
„— Eu sunt Jonas.
— Stiu. Bine-ai venit, Primitor al Memoriei.
Jonas il recunoscu pe barbat. Era Varstnicul care paruse detasat de ceilalti in timpul Ceremoniei, cu toate ca fusese imbracat cu aceleasi haine speciale pe care le purtau doar Varstnicii.
Jonas se fastaci uitandu-se in ochii aceia de culoare deschisa care erau la fel cu ai lui.
— Domnule, te rog sa ma ierti pentru neputinta de-a intelege...
Astepta, insa barbatul nu-i raspunse prin formula standard de acceptare a scuzelor. Dupa o clipa, Jonas continua.
— Dar am crezut - vreau sa spun, cred, se corecta el, amintindu-si ca daca exista un moment in care exprimarea corecta era capitala, acesta era momentul, in prezenta acestui om, ca tu esti Primitorul de Memorie. Eu sunt doar - ma rog, mi s-a dat o insarcinare, adica am fost ales, ieri. Nu sunt absolut nimic. Nu inca.
Barbatul il privi ganditor, fara sa scoata un cuvant. Era o privire in care se-adunau interesul, curiozitatea, preocuparea si poate chiar un strop de compasiune.
In cele din urma, barbatul vorbi.
— Incepand de azi, din clipa asta, cel putin pentru mine, tu esti Primitorul. Eu am fost vreme-ndelungata. Foarte, foarte indelungata. Iti dai seama si singur, nu?
Jonas incuviinta din cap. Barbatul avea pielea zbarcita, iar ochii lui, desi patrunzatori prin lumina lor neobisnuita, pareau obositi. Carnea din jurul lor se invinetise in cearcane rotunde.
— Imi dau seama ca esti foarte batran, raspunse Jonas respectuos.
Batranilor li se arata intotdeauna cel mai profund respect.
Barbatul zambi. Isi atinse carnea lasata de pe chip cu un aer amuzat.
— De fapt, nu sunt chiar atat de batran pe cat par, ii se el lui Jonas. Slujba asta m-a-mbatranit. Stiu ca arat de parc-ar trebui sa fiu programat azi-maine pentru punerea pe liber. Insa in realitate mi-a ramas destul de mult. Oricum, m-am bucurat cand te-au ales. Le-a trebuit ceva timp. Esecul alegerii trecute s-a produs acum zece ani, iar energia mea incepe sa. scada. Am nevoie de toata puterea pentru pregatirea ta. Avem de indeplinit o munca grea si dureroasa, noi doi. Te rog, asaza-te, adauga el, facand semn spre scaunul din apropiere.
Jonas se instala pe scaunul pe care se gasea o perna moale. Barbatul inchise ochii si vorbi mai departe.
— Cand am devenit Doispear, am fost ales, la fel ca tine. Si eram la fel de ingrozit cum sunt sigur ca esti si tu acum.
Deschise ochii pentru o clipa si se uita fix la Jonas, care dadu din cap. Ochii batranului se inchisera la loc.
— Am venit chiar aici, in camera asta, sa-mi incep pregatirea. A trecut foarte mult de-atunci. Primitorul de inainte mi s-a parut la fel de batran cum iti par eu tie. Si era la fel de obosit cum sunt eu astazi.
Se apleca dintr-odata in fata, deschise ochii si zise:
— Poti sa pui intrebari. Am foarte putina experienta in ceea ce priveste prezentarea procesului. Si e interzis sa vorbesti despre el.
— Stiu, domnule. Am citit instructiunile, spuse Jonas.
— Asa ca s-ar putea sa omit sa lamuresc lucrurile asa cum s-ar cuveni, chicoti barbatul. Slujba mea e importanta si se bucura de-o pretuire enorma. Dar asta nu inseamna ca sunt perfect, iat cand am incercat in trecut sa pregatesc un succesor, am dat gres. Te rog sa pui orice intrebari ti-ar putea fi de folos.”
Lumea in care traieste Jonas pare a fi una perfecta. Totul e sub control. Frica, suferinta si razboiul au disparut. Nimeni nu are de facut vreo alegere. Fiecarei persoanei i s-a desemnat un rol in cadrul comunitatii, iar conducatorii ei iau toate deciziile, fara a face vreo greseala. Dar destinul si misiunea lui Jonas vor fi diferite de ale celorlalti.
„Roman puternic si provocator, Darul lui Jonas va stimula cu siguranta generatii de tineri sa citeasca si sa gandeasca.“ - New York Times
„— Eu sunt Jonas.
— Stiu. Bine-ai venit, Primitor al Memoriei.
Jonas il recunoscu pe barbat. Era Varstnicul care paruse detasat de ceilalti in timpul Ceremoniei, cu toate ca fusese imbracat cu aceleasi haine speciale pe care le purtau doar Varstnicii.
Jonas se fastaci uitandu-se in ochii aceia de culoare deschisa care erau la fel cu ai lui.
— Domnule, te rog sa ma ierti pentru neputinta de-a intelege...
Astepta, insa barbatul nu-i raspunse prin formula standard de acceptare a scuzelor. Dupa o clipa, Jonas continua.
— Dar am crezut - vreau sa spun, cred, se corecta el, amintindu-si ca daca exista un moment in care exprimarea corecta era capitala, acesta era momentul, in prezenta acestui om, ca tu esti Primitorul de Memorie. Eu sunt doar - ma rog, mi s-a dat o insarcinare, adica am fost ales, ieri. Nu sunt absolut nimic. Nu inca.
Barbatul il privi ganditor, fara sa scoata un cuvant. Era o privire in care se-adunau interesul, curiozitatea, preocuparea si poate chiar un strop de compasiune.
In cele din urma, barbatul vorbi.
— Incepand de azi, din clipa asta, cel putin pentru mine, tu esti Primitorul. Eu am fost vreme-ndelungata. Foarte, foarte indelungata. Iti dai seama si singur, nu?
Jonas incuviinta din cap. Barbatul avea pielea zbarcita, iar ochii lui, desi patrunzatori prin lumina lor neobisnuita, pareau obositi. Carnea din jurul lor se invinetise in cearcane rotunde.
— Imi dau seama ca esti foarte batran, raspunse Jonas respectuos.
Batranilor li se arata intotdeauna cel mai profund respect.
Barbatul zambi. Isi atinse carnea lasata de pe chip cu un aer amuzat.
— De fapt, nu sunt chiar atat de batran pe cat par, ii se el lui Jonas. Slujba asta m-a-mbatranit. Stiu ca arat de parc-ar trebui sa fiu programat azi-maine pentru punerea pe liber. Insa in realitate mi-a ramas destul de mult. Oricum, m-am bucurat cand te-au ales. Le-a trebuit ceva timp. Esecul alegerii trecute s-a produs acum zece ani, iar energia mea incepe sa. scada. Am nevoie de toata puterea pentru pregatirea ta. Avem de indeplinit o munca grea si dureroasa, noi doi. Te rog, asaza-te, adauga el, facand semn spre scaunul din apropiere.
Jonas se instala pe scaunul pe care se gasea o perna moale. Barbatul inchise ochii si vorbi mai departe.
— Cand am devenit Doispear, am fost ales, la fel ca tine. Si eram la fel de ingrozit cum sunt sigur ca esti si tu acum.
Deschise ochii pentru o clipa si se uita fix la Jonas, care dadu din cap. Ochii batranului se inchisera la loc.
— Am venit chiar aici, in camera asta, sa-mi incep pregatirea. A trecut foarte mult de-atunci. Primitorul de inainte mi s-a parut la fel de batran cum iti par eu tie. Si era la fel de obosit cum sunt eu astazi.
Se apleca dintr-odata in fata, deschise ochii si zise:
— Poti sa pui intrebari. Am foarte putina experienta in ceea ce priveste prezentarea procesului. Si e interzis sa vorbesti despre el.
— Stiu, domnule. Am citit instructiunile, spuse Jonas.
— Asa ca s-ar putea sa omit sa lamuresc lucrurile asa cum s-ar cuveni, chicoti barbatul. Slujba mea e importanta si se bucura de-o pretuire enorma. Dar asta nu inseamna ca sunt perfect, iat cand am incercat in trecut sa pregatesc un succesor, am dat gres. Te rog sa pui orice intrebari ti-ar putea fi de folos.”
Detaliile produsului
De pe acelasi raft
-
PRP: 49.00 Lei
39.20 Lei
39.20 Lei49.00 Lei
-
PRP: 54.00 Lei
43.20 Lei
43.20 Lei54.00 Lei
-
PRP: 44.00 Lei
35.20 Lei
35.20 Lei44.00 Lei
-
PRP: 35.00 Lei
28.00 Lei
28.00 Lei35.00 Lei
-
PRP: 49.00 Lei
39.20 Lei
39.20 Lei49.00 Lei
-
PRP: 38.38 Lei
30.70 Lei
30.70 Lei38.38 Lei
De acelasi autor
-
PRP: 368.26 Lei
331.43 Lei
331.43 Lei368.26 Lei
-
PRP: 105.33 Lei
94.80 Lei
94.80 Lei105.33 Lei
-
PRP: 80.53 Lei
64.42 Lei
64.42 Lei80.53 Lei
-
PRP: 139.82 Lei
125.84 Lei
125.84 Lei139.82 Lei
Review-uri
Panait Nicoleta1984
05/05/2023 15:12
Un volum în care am găsit similitudini cu seria scrisă de Veronica Roth-Divergent, mai degrabă aș putea să spun că Veronica s-a inspirat din acest volum foarte renumit, controversat, carte ce a fost interzisă la un moment dat.
Comunitatea în care trăiește Jonas este condusă de o Comisie a Vârstnicilor, comisie ce decide în numerele oamenilor, până și soții/soțiile, copiii sunt aleși de acesta comisie, precum și cu ce or să se ocupe, munca lor în societate, până ajung la Casa de Bătrâni și de acolo sunt Puși pe Liber.
Noucopiii sunt considerați copiii care la naștere care primesc numere și sunt crescuți de "Crescători" până în luna decembrie când are loc "Numirea", o ceremonie în care noucopiii primesc un nume și o familie. Copiii trec etapele de Primar, Doiar,.... Cincear, Unșpear...până ajung la Ceremonia Doișpearilor ,când copiii află ce Însărcinare o să primească, decizie luată de Comisia de Vârstnici. Există și funcția de Născatoare ,care după trei ani devine Muncitoare-o functie mai joasă ierahic.
Câteva din reguli: la 8 ani nu mai aveau voie să doarmă cu "obiectul de alinare/pluș ", primeau haine cu nasturii în fața...la 9 ani primeau prima bicicletă, la 12 nu mai aveau recreații și începea practic "maturizarea "
Așa începe acest volum, cu sentimentul de neliniște privind "Numirea " lui Jonas, asa că dacă sunteți curioși care era "darul" lui, vă invit să o descoperiți.
O lume alb-negru, o lume fără sentimente, culori, iubire, afecțiune....dar pe cale să se schimbe...iar schimbarea se află în fiecare din noi.
✍️Dăruitorul i-a transferat băiatului cunoaștere, istorie, amintiri, culori, durere, râs, iubire și adevăr.
Arata mai mult
Florina56
23/08/2020 16:24
artea, care prezintă clar o lume distopică, nu este doar un avertisment asupra a ceea ce se poate întâmpla dacă ne cenzurăm fiecare emoţie, este un strigăt atât de puternic că te asurzeşte. Intr-o societate fără culoare (la propriu), fără diversitate
Arata mai mult
Pîndaru Ioana Teodora
26/04/2020 12:00
Achizitie verificata
O carte frumoasă, plină de emoții.. pe parcursul cartii sentimentul de tristețe mă colpesea tot mai mult.. acesta carte te va lăsa cu un semn de intrebare și te va face să te gândești mult mai mult.. un roman puternic și provocator.. cu un final neașteptat! Il recomand cu tot dragul!
Arata mai mult
eduardbratu
23/03/2020 23:08
Intr-o lume in care dreptul la cunoastere pare sa le fie negat oamenilor, un baiat reuseste sa iasa din tipare, gasindu-si curajul de a evada. O lectura frumoasa.
Arata mai mult
Daria Miha
10/03/2020 19:06
Achizitie verificata
Aceasta carte m-a inpresionat atât d.p.d.v al povestii cât și al mesajului transmis. Totuși nu îi acord decât patru stele din cauza lipsei unui punct culminant bine avantajat și a finalului care a fost extrem de brusc și neasteptat. Am avut un fragment din aceasta carte când am participat la Olimpiada lectura ca abilitate de viata și am decis sa o cumpăr. Cel mai mult și mai mult mi-a plăcut ca oamenii care trăiau în acea utopie-una groaznica după mine- nu își puteau imagina viata în alt fel. Deci recomand aceasta carte doar dacă aveți răbdarea necesara. Lectura plăcută!
Arata mai mult
5 din 5 de rezultate
