Viata filosofica activa a lui Rene Descartes a fost foarte scurta, iar operele filosofice ale ganditorului francez pot fi numarate pe degete. Totusi, contributia lui la fondarea filosofiei moderne este inestimabila. Cel mai cunoscut fragment din opera sa este, desigur, Cogito, ergo sum. Folosind un amestec metodologic intre intuitie si deductie, Descartes a derivat din principiul simplu al cogito-ului existenta lumii materiale.

Descartes nu a vrut insa ca sistemul sau metafizic sa fie independent de cercetarile sale stiintifice in domenii precum fizica, matematica, optica si psihologia. Tom Sorell, autorul acestei scurte monografii, arata cum Descartes a fost, mai intai de toate, un sustinator si un practician al metodei matematice in fizica, iar metafizica dezvoltata in lucrarile de filosofie a constituit un sprijin pentru acest program stiintific fundamental.

Tom Sorell este profesor de filosofie la Universitatea din Essex si unul dintre cei mai importanti specialisti in domeniul filosofiei moderne din spatiul academic anglo-saxon. Printre altele, este autorul lucrarilor Hobbes (1986), Moral Theory and Capital Punishment (1987), Scientism (1991) si editor al ghidurilor Cambridge dedicate lui Hobbes (1996) si Descartes (2000), precum si al volumului The Rise of Modern Philosophy (1993).