Despre Libertate La Antici Si La Moderni
Despre Libertate La Antici Si La Moderni
Primii mari teoreticieni ai liberalismului francez Germaine de Stal, Benjamin Constant au inteles ca experienta revolutionara reclama o reevaluare critica a mostenirii secolului al XVIII-lea. Formati in spiritul Luminilor, amindoi insista asupra importantei incheierii Revolutiei si instituirii unui stat democratic bine fondat constitutional. Or nu se fondeaza decit pe principii. Pe ele si pe aplicarea lor este importanta proiectarea torentelor de lumina.
Problema pentru Benjamin Constant , autorul cartii , era aceea de a legitima mostenirea liberala a Revolutiei (regimul reprezentativ, egalitatea civila, noile posibilitati oferite clasei mijlocii), disociind-o de excesele Terorii sau de Imperiu. Pentru a realiza acest lucru, ginditorul francez a extras ideea libertatii modernilor printr-o reconstructie sistematica a teoriei politice. Dupa excesele revolutionare ale exercitarii libertatii politice, problema liberalismului initiat sub Restauratie era aceea de a recupera axiologic libertatea prin intemeierea acesteia pe principiile legalitatii constitutionale si demnitatii morale. Trecuta prin febra zguduirilor sociale si drama bulversarilor revolutionare, libertatea individului avea sa capete acum legitimitatea necesara prin recunoasterea libertatilor individuale ca drepturi legale garantate prin constiaitie si respectate de statul de drept. Recunoasterea si respectarea libertatilor individuale de catre puterea etatica presupunea insa, rediscutarea raporturilor esentiale dintre actorii, partile si domeniile care participa la organizarea politica a societatii. Raporturile dintre stat si societatea civila, guvernanti si guvernati, public si privat, autoritatea colectiva si drepturile individuale, suveranitatea poporului si libertatea persoanei articuleaza, din punct de vedere politic, o societate. Fiind componentele esentiale si resorturile functionale ale organizarii politice a societatii, raporturile sus-amintite dau continut si sens teoriei si practicii politice, forma si valoare artei politice. Fondarea libertatii individuale moderne pe principiile constitutiei si ordinii de drept presupunea, deci, reconstructia sistematica a teoriei si practicii politice prin expunerea, argumentarea si aplicarea principiilor democratiei reprezentative, forma de organizare politica capabila sa realizeze mereu, prin incercari succesive, compromisul dintre constringerea sociala si libertatea personala, autoritatea colectiva si drepturile individuale. Este tocmai ceea ce a realizat Benjamin Constant in zorii liberalismului!
Problema pentru Benjamin Constant , autorul cartii , era aceea de a legitima mostenirea liberala a Revolutiei (regimul reprezentativ, egalitatea civila, noile posibilitati oferite clasei mijlocii), disociind-o de excesele Terorii sau de Imperiu. Pentru a realiza acest lucru, ginditorul francez a extras ideea libertatii modernilor printr-o reconstructie sistematica a teoriei politice. Dupa excesele revolutionare ale exercitarii libertatii politice, problema liberalismului initiat sub Restauratie era aceea de a recupera axiologic libertatea prin intemeierea acesteia pe principiile legalitatii constitutionale si demnitatii morale. Trecuta prin febra zguduirilor sociale si drama bulversarilor revolutionare, libertatea individului avea sa capete acum legitimitatea necesara prin recunoasterea libertatilor individuale ca drepturi legale garantate prin constiaitie si respectate de statul de drept. Recunoasterea si respectarea libertatilor individuale de catre puterea etatica presupunea insa, rediscutarea raporturilor esentiale dintre actorii, partile si domeniile care participa la organizarea politica a societatii. Raporturile dintre stat si societatea civila, guvernanti si guvernati, public si privat, autoritatea colectiva si drepturile individuale, suveranitatea poporului si libertatea persoanei articuleaza, din punct de vedere politic, o societate. Fiind componentele esentiale si resorturile functionale ale organizarii politice a societatii, raporturile sus-amintite dau continut si sens teoriei si practicii politice, forma si valoare artei politice. Fondarea libertatii individuale moderne pe principiile constitutiei si ordinii de drept presupunea, deci, reconstructia sistematica a teoriei si practicii politice prin expunerea, argumentarea si aplicarea principiilor democratiei reprezentative, forma de organizare politica capabila sa realizeze mereu, prin incercari succesive, compromisul dintre constringerea sociala si libertatea personala, autoritatea colectiva si drepturile individuale. Este tocmai ceea ce a realizat Benjamin Constant in zorii liberalismului!
Descrierea produsului
Primii mari teoreticieni ai liberalismului francez Germaine de Stal, Benjamin Constant au inteles ca experienta revolutionara reclama o reevaluare critica a mostenirii secolului al XVIII-lea. Formati in spiritul Luminilor, amindoi insista asupra importantei incheierii Revolutiei si instituirii unui stat democratic bine fondat constitutional. Or nu se fondeaza decit pe principii. Pe ele si pe aplicarea lor este importanta proiectarea torentelor de lumina.
Problema pentru Benjamin Constant , autorul cartii , era aceea de a legitima mostenirea liberala a Revolutiei (regimul reprezentativ, egalitatea civila, noile posibilitati oferite clasei mijlocii), disociind-o de excesele Terorii sau de Imperiu. Pentru a realiza acest lucru, ginditorul francez a extras ideea libertatii modernilor printr-o reconstructie sistematica a teoriei politice. Dupa excesele revolutionare ale exercitarii libertatii politice, problema liberalismului initiat sub Restauratie era aceea de a recupera axiologic libertatea prin intemeierea acesteia pe principiile legalitatii constitutionale si demnitatii morale. Trecuta prin febra zguduirilor sociale si drama bulversarilor revolutionare, libertatea individului avea sa capete acum legitimitatea necesara prin recunoasterea libertatilor individuale ca drepturi legale garantate prin constiaitie si respectate de statul de drept. Recunoasterea si respectarea libertatilor individuale de catre puterea etatica presupunea insa, rediscutarea raporturilor esentiale dintre actorii, partile si domeniile care participa la organizarea politica a societatii. Raporturile dintre stat si societatea civila, guvernanti si guvernati, public si privat, autoritatea colectiva si drepturile individuale, suveranitatea poporului si libertatea persoanei articuleaza, din punct de vedere politic, o societate. Fiind componentele esentiale si resorturile functionale ale organizarii politice a societatii, raporturile sus-amintite dau continut si sens teoriei si practicii politice, forma si valoare artei politice. Fondarea libertatii individuale moderne pe principiile constitutiei si ordinii de drept presupunea, deci, reconstructia sistematica a teoriei si practicii politice prin expunerea, argumentarea si aplicarea principiilor democratiei reprezentative, forma de organizare politica capabila sa realizeze mereu, prin incercari succesive, compromisul dintre constringerea sociala si libertatea personala, autoritatea colectiva si drepturile individuale. Este tocmai ceea ce a realizat Benjamin Constant in zorii liberalismului!
Problema pentru Benjamin Constant , autorul cartii , era aceea de a legitima mostenirea liberala a Revolutiei (regimul reprezentativ, egalitatea civila, noile posibilitati oferite clasei mijlocii), disociind-o de excesele Terorii sau de Imperiu. Pentru a realiza acest lucru, ginditorul francez a extras ideea libertatii modernilor printr-o reconstructie sistematica a teoriei politice. Dupa excesele revolutionare ale exercitarii libertatii politice, problema liberalismului initiat sub Restauratie era aceea de a recupera axiologic libertatea prin intemeierea acesteia pe principiile legalitatii constitutionale si demnitatii morale. Trecuta prin febra zguduirilor sociale si drama bulversarilor revolutionare, libertatea individului avea sa capete acum legitimitatea necesara prin recunoasterea libertatilor individuale ca drepturi legale garantate prin constiaitie si respectate de statul de drept. Recunoasterea si respectarea libertatilor individuale de catre puterea etatica presupunea insa, rediscutarea raporturilor esentiale dintre actorii, partile si domeniile care participa la organizarea politica a societatii. Raporturile dintre stat si societatea civila, guvernanti si guvernati, public si privat, autoritatea colectiva si drepturile individuale, suveranitatea poporului si libertatea persoanei articuleaza, din punct de vedere politic, o societate. Fiind componentele esentiale si resorturile functionale ale organizarii politice a societatii, raporturile sus-amintite dau continut si sens teoriei si practicii politice, forma si valoare artei politice. Fondarea libertatii individuale moderne pe principiile constitutiei si ordinii de drept presupunea, deci, reconstructia sistematica a teoriei si practicii politice prin expunerea, argumentarea si aplicarea principiilor democratiei reprezentative, forma de organizare politica capabila sa realizeze mereu, prin incercari succesive, compromisul dintre constringerea sociala si libertatea personala, autoritatea colectiva si drepturile individuale. Este tocmai ceea ce a realizat Benjamin Constant in zorii liberalismului!
Detaliile produsului
De pe acelasi raft
-
Price
60.00 Lei
60.00 Lei
-
PRP: 30.00 Lei
27.00 Lei
27.00 Lei30.00 Lei
-
Price
58.00 Lei
58.00 Lei
-
Price
69.90 Lei
69.90 Lei
-
Price
69.90 Lei
69.90 Lei
-
Price
269.00 Lei
269.00 Lei
-
Price
119.00 Lei
119.00 Lei
-
PRP: 68.00 Lei
61.20 Lei
61.20 Lei68.00 Lei
-
PRP: 34.90 Lei
26.18 Lei
26.18 Lei34.90 Lei
-
Price
60.00 Lei
60.00 Lei
-
Price
80.00 Lei
80.00 Lei
-
Price
399.00 Lei
399.00 Lei
-
Price
70.00 Lei
70.00 Lei
-
Price
84.00 Lei
84.00 Lei
-
Price
49.00 Lei
49.00 Lei
-
Price
249.00 Lei
249.00 Lei
De acelasi autor
-
PRP: 34.90 Lei
26.18 Lei
26.18 Lei34.90 Lei
-
PRP: 104.88 Lei
94.39 Lei
94.39 Lei104.88 Lei
-
PRP: 217.00 Lei
195.30 Lei
195.30 Lei217.00 Lei
-
PRP: 104.88 Lei
94.39 Lei
94.39 Lei104.88 Lei
