O lucrare cu titlul Deturnarea fondurilor europene. (I) regularitate si corectii financiare ar trebui sa fie de maxim interes pentru toti cei care gestioneaza si acceseaza acest gen de finantari – autoritati contractante, beneficiari de fonduri europene, practicieni din institutiile de control financiar, audit, avocati si consultanti in domeniu.

In majoritatea statelor UE, protectia acordata banilor europeni este mai mare decat protectia asigurata fondurilor nationale, iar mecanismele de protectie sunt structurate pe trei paliere: 1. conditii foarte stricte pentru aprobarea proiectelor de finantare (dublate adesea de o birocratie infernala); 2. corectii financiare imediate pentru orice utilizare improprie a acestor fonduri si 3. declansarea mecanismelor de natura penala, daca se constata aspecte care tin de inselaciune sau frauda.

Desi Romania nu reuseste sa atraga decat o mica parte din fondurile europene care ii revin, in rapoartele Comisiei Europene tara noastra figureaza deja cu un numar ridicat de nereguli in cheltuirea fondurilor comunitare si corectii financiare semnificative.

Activitatea de control/audit al proiectelor finantate din fonduri europene genereaza multiple aspecte litigioase, de aceea autorii acestui volum s-au gandit sa ofere celor interesati un „tablou” al tuturor acestor probleme, bazat pe analiza jurisprudentei din ce in ce mai bogate in materie. Sunt prezentate deciziile relevante ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal, cateva spete pronuntate in materie penala, in acele situatii in care „neregulile” constatate au depasit sfera administrativa, o serie de hotarari ale Curtii de Justitie a Uniunii Europene, pronuntate ca urmare a intrebarilor preliminare ridicate de instantele nationale, precum si cateva solutii din practica judiciara interna in cazuri particulare. Este vorba, in special, despre jurisprudenta generata de constatarea unor nereguli de catre autoritatile nationale de control.

Ce se intampla, insa, dupa ce organele de control intocmesc un proces-verbal de constatare a unor nereguli, o nota de corectie financiara sau chiar o decizie de rambursare a fondurilor europene utilizate? Unde depunem o cerere in instanta pentru a obtine suspendarea, in prima faza, si anularea, in definitiv, a acestor acte care, odata executate, pot paraliza activitatea oricarui agent economic? Ce conditii trebuie indeplinite pentru ca instanta sa acorde suspendarea? Ce inseamna caz justificat, paguba iminenta? Ce presupune prejudiciul efectiv sau viitor, dar previzibil, adus bugetului Uniunii Europene?

Raspunsurile la aceste probleme, precum si multe altele, pot fi lesne extrase din lectura spetelor selectate in prezenta lucrare, care pot servi ca precedent sau exemplu tuturor celor aflati in situatii similare.

In fine, pentru ca fondurile europene se acorda, in principal, in baza actelor normative ale Uniunii Europene, care utilizeaza o terminologie de multe ori diferita de cea uzuala, lucrarea mai contine si un breviar explicativ cu toate expresiile consacrate, precum si un capitol cu scurte comentarii ale autorilor asupra cadrului institutional in materie.